Rugbystii romani au traversat pentru prima data Atlanticul in 1973, cand au intreprins un turneu de jocuri amicale in Argentina. Suita de jocuri sustinute de romani a reprezentat un veritabil succes pentru public, la fiecare partida asistand cel putin 10.000 de spectatori. Argentinienii erau si ei inaintea unui turneu european, asa ca meciurile test dintre cele doua nationale au reprezentat un bun prilej de pregatire. Din nefericire, jucatorii nostri au suferit mult la capitolul pregatire fizic, in Romania, in acea perioada, fiind pauza competitionala.
Primul meci s-a disputat pe 29 august, la San Isidro, impotriva echipei locale, San Isidro Club. Stejarii s-au impus cu 19-10, punctele noastre fiind marcate de Florescu, lovitura de pedeapsa si dropgol, Durbac, lovitura de pedeapsa, eseu si transformare, si Teleasa, eseu.
Sarabanda meciurilor continua cu o remiza obtinuta la 1 septembrie in compania selectionatei Buenos Aires, 10-10, dupa ce la pauza am fost in avantaj, 6-4. Punctele nationalei noastre au fost marcate in acest meci de Durbac, incercare si nica, lovitura de pedeapsa si dropgol.
Cateva zile mai tarziu, la 5 septembrie, echipa noastra a cedat cu scorul de 16-10 la Cordoba, in fata selectionatei Interior. In acest meci am atacat continuu in prima repriza, cand am si condus cu 4-3. Am avut apoi 10-6, insa sud-americanii au preluat initiativa si au castigat. Baciu s-a accidentat la 12-10 pentru gazde, si a fost inlocuit cu Ciornei, aportul gramezii noastre fiind astfel mult redus. Durbac a culcat balonul in terenul advers de tinta, iar Ion Constantin a facut acelasi lucru, in plus reusind si transformarea.
Al patrulea meci s-a disputat in fata Argentinei, la Buenos Aires, in 8 septembrie. Gazdele s-au impus cu 15-9, intr-un meci fara eseuri. Punctele noastre au venit de la Nicolescu, dropgol, Durbac si Florescu lovituri de pedeapsa. Argentinienii au surprins printr-o gramada foarte grea, 800 de kilograme, in care toti jucatorii erau foarte agili si buni sprinteri. Centrii gazdelor au fost foarte abili in demarcari. De la noi a lipsit doar Postolache, insa si asa gramada noastra a fost dominata in majoritatea timpului.
Ritmul infernal continua, iar pe 12 septembrie tricolorii sustin al patrulea meci al turneului, la Rosario, contra selectionatei regionale cu acelasi nume. Nica este cel care transforma o lovitura de pedeapsa in prima repriza, tot el mai inscrie odata dupa pauza prin acelasi procedeu, dar finalmente cedam cu 7-6.
Turneul se incheie tot la Buenos Aires, pe 15 septembrie, cu un nou meci test impotriva „pumelor”. Dominarea argentinienilor este si mai clara decat in prima partida, asa ca succesul gazdelor, 24-3, este de necontestat.
In partea a doua, echipa noastra nu a mai fost capabila sa mai joace ceva. Concluzia a fost ca la acel moment nu aveam forta fizica sa rezistam unui turneu atat de lung, cu meciuri la un interval de doar 3 zile. Regretatul Radu Durbac a marcat punctele de onoare, dintr-o lovitura de pedeapsa.
Iata si lotul deplasat in turneul argentinian: Niculaie Baciu, Valeriu Iorgulescu, Mircea Ciornei, Niculai Postolache, Gheorghe Dumitru, Alexandru Atanasiu, Constantin Fugigi, Gheorghe Daraban, Petre Florescu, Mihai Nicolescu, Gheorghe Nica, Dumitru Teleasa, Petre Motrescu, Ion Constantin, Radu Durbac, Constantin Dinu, Florin Popovici, Florian Constantin, Andrei Hariton, Enciu Stoica.
Antrenori au fost Theodor Radulescu si Dumitru Titi Ionescu. Peste doar doi ani, un alt turneu al nationalei noastre, in Noua Zeelanda, va avea un mai mare succes.
Bilantul a fost de sase meciuri din care o victorie, un egal si patru esecuri. Despre turneul neozeelandez vom reveni cu amanunte.
