Faza petrecuta in timpul jocului de sambata din Turneul celor 6 Natiuni, dintre Tara Galilor si Irlanda, a starnit deja o intreaga serie de comentarii. Protestele jucatorilor irlandezi din timpul jocului si, ulterior, toate comentariile care au urmat s-au bazat pe argumentul ca Matthew Rees, tragatorul galez care a executat repunerea rapida, a folosit alt balon decat cel sutat de irlandezi in margine.
Pentru a clarifica cititorilor site-ului frr.ro aceasta faza, vom expune intreaga argumentatie legala cu privire la invaliditatea incercarii acordate de arbitrul Jonathan Kaplan.
In primul rand, Legea 19.2(b) spune:
Pentru o repunere rapida, jucatorul se poate afla oriunde, in afara campului de joc, intre locul in care balonul a ajuns in margine si propria linie de tinta.
Este adevarat ca in faza anterioara Jonathan Sexton, mijlocasul la deschidere irlandez, sutase balonul din afara propriului spatiu de 22 m direct in margine si, in consecinta, in cazul formarii unui aliniament, repunerea ar fi fost din dreptul locului de unde a fost sutat balonul in margine. Insa, asa cum spune Legea de mai sus, pentru o repunere rapida, repunatorul trebuie sa se gaseasca intre locul in care balonul a ajuns in margine si propria linie de tinta, iar Matthew Rees a executat repunerea de pe locul unde ar fi trebuit sa se formeze aliniamentul, creandu-si astfel un avantaj ilegal. In acest caz, vina apartine arbitrului Jonathan Kaplan care ar fi trebuit sa fie atent si sa aplice corect prevederile Legii 6.B.5(e): Arbitrul este cel care stabileste daca balonul a fost repus din locul corect, si nu judecatorul de margine sau arbitrul asistent.
In al doilea rand, avem enuntul Legii 19.2(d):
Pentru o repunere rapida, jucatorul trebuie sa foloseasca balonul care a iesit in margine. Daca, dupa ce balonul a ajuns in margine si a devenit mort, se foloseste un alt balon, sau daca o alta persoana, cu exceptia jucatorului sau a adversarului care a purtat balonul in margine, il atinge, atunci repunerea rapida se va anula. Aceeasi echipa va repune.
Se observa la reluarea fazei cum balonul sutat in margine de irlandezi ajunge langa tribuna si este prins de un spectator. Acest simplu fapt ar fi fost din nou suficient pentru ca oficialii jocului sa nu permita executarea unei repuneri rapide.
Aici responsabilitatea revine in primul rand arbitrului asistent, care ar fi trebuit sa urmareasca ce se intampla cu balonul iesit in margine si sa ramana cu steagul ridicat, asa cum indica Exceptia 3 din Legea 6.B.5(d):
Cand se coboara steagul. Cand balonul este repus, judecatorul de margine sau arbitrul asistent trebuie sa coboare steagul, cu urmatoarele exceptii:
Exceptia 1: Judecatorul de margine sau arbitrul asistent va tine steagul sus cand jucatorul care repune balonul calca in campul de joc cu orice parte a unuia din picioare.
Exceptia 2: Judecatorul de margine sau arbitrul asistent va tine steagul sus cand a repus echipa care nu avea acest drept.
Exceptia 3: Judecatorul de margine sau arbitrul asistent va tine steagul sus cand, la o repunere rapida, balonul care a ajuns in margine a fost schimbat cu altul sau cand balonul a atins sau a fost atins de o alta persoana decat jucatorul care face repunerea.
In fine, ultimul motiv care invalideaza decizia luata de oficialii jocului este si cel care a fost invocat atat de catre jucatorii irlandezi, cat si de “opinia publica” rugbystica in discutiile care au urmat: Balonul folosit de Matthew Rees nu este acela trimis de Jonathan Sexton in margine, ci un alt balon pe care un copil de mingi il inmaneaza tragatorului galez. Si in acest caz, asistentului Peter Allan i se poate imputa neatentia sau, mai curand, lipsa de implicare in joc, mai cu seama ca balonul este inmanat tragatorului galez chiar in fata sa.
Aceasta cascada de erori, care a condus la acordarea unei incercari ce se va dovedi hotaratoare pentru stabilirea invingatorului, ne arata ca greselile sunt inerente si vor exista intotdeauna la orice nivel al jocului.
Valeriu Toma
Arbitru FRR
Foto: www.rbs6nations.com
