Despre rugby, de dincolo de Atlantic…Cristian Topescu: Portretul unui domn

Pe domnul Topescu nu l-am intalnit niciodata.

L-am urmarit, insa, ani de-a randul, ca atatia alti telespectatori, comentand diferite evenimente – fericite sau mai putin fericite – ale sportului romanesc.

Clipa „Banja Luka” – meciul de handbal Steaua-Borac Banja Luka, pierdut,in mod dramatic, de echipa noastra – ramane, pentru mine, unul dintre cele mai emotionante momente ale unei transmisii sportive la care am fost martor vreodata.

La plecarea sa, raman amintirile incrustate in memoria afectiva a celor care l-am urmarit atatia si atatia ani:

A daruit, ani de-a randul, o „culoare” speciala tristelor – pe atunci – ecrane alb-negru ale televizoarelor noastre.

A „marcat” impreuna cu Dobrin, Dumitrache, Neagu, Lucescu, Boloni, Camataru si ceilalti, multe din golurile hotaratoare ale fotbalului romanesc.

A insotit aruncarea decisiva a lui Gruia in finala Campionatului Mondial de handbal de la Paris si, patru ani mai tarziu, zambetul cu care Penu i-a ingenuncheat pe „cavalerii teutoni” est-germani, chiar pe terenul acestora, la Berlin.

A insemnat strigatul de deznadejde care s-a contopit cu lacrimile lui Gatu in meciul de la Banja Luka, cand doi arbitrii incorecti au acordat in ultima secunda o lovitura de la 7 m, care transformata fiind, a calificat pe Borac si a eliminat pe Steaua.

A insemnat explozia de bucurie de la Montreal, in clipa triumfului Nadiei, cand talentul romanesc a sfidat si a corectat, in acelasi timp, pe atotputernicul stapan al tehnologiei moderne – Computerul- obligandu-l sa invete sa scrie si nota 10.

A fost o soapta discreta, mereu aproape de „faimosul atac Nastase-Tiriac”, in superba lor aventura purtata prin arenele sportului „alb”, insotind sclipirile de geniu ale artistului si loviturile incrancenate ale truditorului.

A stiut intotdeauna sa trezeasca in noi, fara ipocrizie si false accente, mandria de a ne simti romani, facandu-ne sa pastram acest sentiment undeva, intr-o camara ascunsa a sufletelor noastre, neotravit si nepervertit de trambitarea asurzitoare a lozincilor populist demagogice.

A insemnat competenta, cultura, talent.

A insemnat bun simt, demnitate, modestie.

A insemnat toate acestea, inseamna si va insemna in continuare.

Editorial scris de Eugen Cionga – Toronto

 

Ți-a plăcut articolul? Distribuie-l către prietenii tăi:

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on whatsapp
WhatsApp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare:

Link-uri utile