Dupa succesul inregistrat la prima editie a Cupei Mondiale, pe care a si organizat-o in 1987, Noua Zeelanda a trebuit sa astepte cucerirea unui nou trofeu William Webb Ellis pana in 2011, cand s-a aflat in aceeasi ipostaza de gazda a celei mai importante competitii la nivel mondial.
All Blacks au luat startul la Cupa Mondiala din 1999 din postura de principala favorita la castigarea titlului de campioana, succesul din Tri Nations, dupa ce cu un an in urma ocupasera ultima pozitie fara a inregistra vreo victorie, dand sperante unei echipe din care nu au lipsit Tana Umaga, Christian Cullen, Josh Kronfeld sau Jonah Lomu.
In prima faza a grupelor Noua Zeelanda nu a avut niciun fel de emotii si, dupa 45-9 cu Tonga, 30-15 contra Angliei si 101-3 avand ca adversara Italia, a urmat un sferta de finala impotriva Scotiei, trecut si acesta cu brio pentru accederea in careul de asi.
La aceste victorii o contributie importanta si-a adus-o Jonah Lomu, care a marcat sase eseuri alaturi de tentativele de tinta concretizate de Andrew Mehrtens, pe care mai tarziu Daniel Carter l-a detronat din postura de cel mai eficient marcator de puncte pentru All Blacks.
Jonah Lomu a marcat cate doua eseuri Italiei si celor din Tonga, pentru ca in partidele cu Anglia si Scotia sa-si treaca in cont cate o reusita, inaintea semifinalei pe care All Blacks urmau sa o dispute impotriva Frantei.
Cele doua echipe se intalnisera cu doar cateva luni mai devreme intr-o partida test si atunci, chiar daca Lomu a lipsit, neozeelandezii au castigat cu 54-7, Tana Umaga de trei ori, Christian Cullen si Justin Marshall de cate doua ori finalizand in terenul de tinta al cocosilor galici.
Poate putini s-ar fi asteptat atunci, pe 31 octombrie 1999, in tribunele stadionului Twickenham, ca Franta sa invinga dupa ce doua eseuri ale lui Jonah Lomu si realizarile din fata butului semnate de Andrew Mehrtens au facut ca scorul sa fie 24-10 pentru All Blacks in minutul 44.
Les Blues insa au fost de neoprit, iar uvertura Christophe Lamaison a marcat din toate procedeele posibile, alaturi de reusitele acestuia alte trei eseuri oprindu-i pe campionii emisferei de sud in drumul lor catre cucerirea titlului mondial.
Noua Zeealanda s-a clasat doar pe pozitia a patra, pierzand si finala mica, iar pentru Jonah Lomu a fost ultima aparitie la Cupa Mondiala, competitie in care si in acest moment detine recordul absolut al eseurilor marcate, 15 la numar, sapte reusite in 1995, respectiv opt in 1999.
