Florin Matei, Secretarul General al FRR, a facut apel la reprezentantii cluburilor sa se implice mai mult in procesul de pregatire al jucatorilor si sa isi configureze noi strategii de Marketing pentru a atragerea de fonduri avand in vedere contextul socio-economic.
Matei a subliniat ca implicarea, calitatea si coerenta muncii depuse in cluburi vor ridica nivelul rugbyului din Romania.
Va prezentam discursul Secretarului General al FRR, Florin Matei, la Adunarea Generala de vineri, 29 aprilie 2011:
Ne vedem dupa un an de zile, perioada in care activitatea Federatiei si a tuturor celor care fac parte din acest fenomen sportiv a trecut prin diverse etape de evolutie.
Asociatiile judetene, cluburile, antrenorii, arbitrii, voluntarii, instructorii, animatorii si toti ceilalti implicati in acest sport au asigurat climatul de desfasurare a activitatii rugbystice din Romania.
Majoritatea cluburilor de rugby au primit in ultimul an o gama larga de materiale sportive pentru pregatirea jucatorilor, cum sunt: juguri, baloane, conuri, saci de baloane, perne de percutie, saci de placaj, caietul antrenorului, caietul sportivului, perne de but, steaguri de margine si multe altele.
Unii apreciaza, altii trateaza acest sprijin ca pe ceva care se cuvine si foarte putini sunt cei care inteleg sa multumeasca printr-o atitudine corecta in promovarea, selectia si pregatirea sportivilor de inalt nivel.
Federatia a facut pasi importanti pe partea de promovare a jocului de rugby, ca urmare a incheierii parteneriatului cu Trustul Intact – GSP TV, dar si ca urmare a muncii depuse de departamentul de comunicare al Federatiei. Meciurile televizate, articolele din ziare, presa electronica si toate celelalte mijloace media de comunicare asigura o promovare care este in continua ascensiune. Putem spune ca cel mai mare progres a fost facut pe partea de promovare. Deschiderea Federatiei in relatiile cu presa, dar si profesionalismul directorului de comunicare Lucian Lorin au facut ca rugbyul sa cunoasca o perioada foarte buna pe segmentul media.
Arbitrajul romanesc se situeaza la un nivel bun, tinerii care au fost promovati in urma cu cativa ani de Emil Pirtoc, presedintele CCA-ului, au ajuns la maturitate si asigura un climat normal de disputare a meciurilor la toate categoriile de varsta. Formarea de noi arbitri este un obiectiv prioritar al acestei comisii, iar organizarea formatorilor de arbitri la nivel national este bine structurata. In acest moment sunt in activiatate un numar de 75 de arbitri, din care 10 sunt internationali, iar 30 de arbitri sunt in formare in diverse regiuni ale tarii. La nivel international solicitarile primite de CCA sunt tot mai numeroase, iar calificativele primite de acestia sunt favorabile, indicand un nivel de pregatire al arbitrilor foarte bun raportat la nivelul competitiilor internationale la care au oficiat.
Comisiile de specialitate ale Federatiei sunt organele care fac posibila desfasurarea activitatii competitionale a Federatiei si cred ca acesti oameni merita toate aprecierile noastre, avand in vedere ca sunt voluntarii cei mai activi din rugbyul nostru. Le multumim, ii respectam si contam pe ei in continuare.
Departamentul dezvoltare este in plina reorganizare, iar aducerea lui Harry Dumitras ca Director National de Dezvoltare speram sa ne ajute pentru a pune in aplicare proiectele pentru acest segment. Competitiile regionale la nivel de copii si juniori sunt organizate de directorii de dezvoltare. Nu este rau, dar nu este suficient.
Nu am sa va prezint cifre si statistici pentru a va arata ce marete realizari am avut.
Cert este ca numarul practicantilor de rugby amator din institutiile de invatamant a crescut considerabil, sunt aproximativ 6.000 de copii care practica Rugby Tag, mai nou SRugby. Olimpiadele Nationale ale Sportului Scolar la SRugby si Rugby in VII licee, angreneaza tot mai multi practicanti cu contributia directorilor regionali de dezvoltare. Rugbyul recreativ este practicat de tot mai multi tineri ca urmare a activitatii acestui departament.
Dar ce folos, cluburile nu sunt interesate de selectia acestor copii si atunci nu ne ramane decat speranta ca unii dintre ei vor veni singuri catre cluburi, vor face rugby si la liceu sau pur si simplu vor deveni consumatori de rugby.
Nu ramanem doar cu speranta!!! Noi ne implicam, actionam si propunem solutii! FRR incearca sa integreze proiectul Rugby Tag/SRugby in viata cluburilor de mini rugby si sa transforme acest numar de practicanti de SRugby intr-o infuzie pentru cluburile de mini rugby.
De la ultima adunare generala si pana acum au fost infiintate 9 cluburi noi si sunt inregistrati in evidentele Federatiei aproximativ 6.200 de sportivi legitimati. Progresam, dar destul de incet, pentru ca multe cluburi fie nu pot, fie nu vor sa infiinteze echipe de copii si juniori mici.
Urmatorul proiect, „Circuitul National de mini rugby”, va fi lansat in perioada urmatoare si se adreseaza celor mici. Scopul este de a angrena cat mai multi copii in competitii desfasurate pe parcursul vacantei de vara in diverse zone ale tarii. Va fi sustinuta participarea continua si nu neaparat performanta relativa la acest nivel. Echipele vor primi puncte in functie de numarul competitiilor si categoriile de varsta la care se vor prezenta. F.R.R. va plati costurile de organizare (arbitraje, ambulante, premii in baloane de rugby, cupe, diplome, afise, flyere si altele) si va sustine financiar transportul echipelor in functie de punctele acumulate.
Dezinteresul manifestat de structurile sportive, precum si calitatea procesului de pregatire a practicantilor de rugby sunt elementele care aduc cele mai mari prejudicii dezvoltarii si reprezentarii la nivel international.
Ne intrebam deseori de ce tari precum Georgia, Portugalia, Rusia si altele, ne-au prins din urma si ameninta serios pozitia noastra in clasamentul mondial.
Ei bine, lucrurile sunt usor de explicat. In vreme ce noi incercam sa schimbam mentalitatea oamenilor, formata in zeci de ani de comunism, ceilalti au inceput promovarea si dezvoltarea rugbyului cu oameni noi, intr-un sistem nou, creand bazele solide ale rugbyului contemporan.
Fie ca au absolvit cursurile Academiei de Rugby, fie ca au participat la cursuri sustinute de somitati ale rugbyului mondial sau au participat la cursuri internationale, majoritatea antrenorilor de rugby din Romania au ramas tributari sistemului de pregatire socialist/comunist. Pasele pana la capat si turele de teren au animat pregatirea postdemocrata de dupa 1989. 21 de ani in care s-au facut eforturi pentru a resuscita un sistem de mult apus, alterat si perimat, caruia mul?i dintre antrenorii nostri ii sunt in continuare tributari.
La Campionatul European Under 18, care s-a terminat de putin timp, am reusit cu greu sa evitam retrogradarea din grupa I-a valorica, castigand ultimul meci impotriva rusilor. Dupa infrangerile cu echipele nationale ale Scotiei si Belgiei au aparut primele reactii ale „oamenilor de bine”: dati-va demisia, sunteti incompetenti, ingropati rugbyul romanesc si multe altele.
Stie cineva ca unii dintre sportivii nostrii au primit telefoane de la antrenorii lor in care li se cerea sa o lase mai usor.’’ Avem meciuri grele in campionat si nu trebuie sa va accidentati, noi trebuie sa iesim campioni’’, le-au spus acestia. Intr-adevar unii ies campioni, altii pe podium, astfel putem sa raportam la nivel de minister, sau cine ne plateste, ca suntem buni, doar am iesit campioni si unde mai pui ca am dat si jucatori la echipa nationala! Nu si-au atins obiectivul la Campionatul European? Nu-i vina noastra domnule! Nu stiu sa-i pregateasca, sunt incompetenti, d-aia merge prost rugbyul romanesc!
Cam asta se intampla de fiecare data, ne bucuram de esecuri si ne atribuim succesele.
Numai ca aceste esecuri sunt ale noastre, ale tuturor si oricat ar incerca Federatia sa promoveze acest sport, nu o poate face decat daca toti mergem in aceeasi directie. Nu putem unii fara altii, este un cordon ombilical care asigura existenta si dezvoltare acestui sport prin interactiunea permanenta dintre cluburi si Federatie. Este un sistem care creeaza mari batai de cap la nivel Federal, dar totodata acest sistem nu va da faliment niciodata. Cat de mult se va adanci criza economica, indiferent ce se va intampla in viitor, avem radacini adanci si intotdeauna se vor gasi nebuni care sa duca flacara mai departe.
Organizarea, promovarea, sustinerea si toate celelalte suporturi oferite de Federatie sunt pentru a ajuta activitatea cluburilor. Produsul rugby nu poate fi construit decat impreuna. Valoarea acestui produs este data de calitatea muncii pe care o depuneti, de promovarea valorilor acestui sport si de solidaritatea noastra in dezvoltarea lui.
Daca suntem interesati de soarta rugbyului romanesc numai din patru in patru ani, atunci cand putem vota, atunci nu avem nicio sansa de a progresa.
Ne zbatem in mediocritate si ne intrebam, ce se intampla? Ce am fost si ce am ajuns? Spulberam Portugalia, Rusia, Georgia, Belgia, Spania si luptam de la egal la egal cu Franta si ?arile din Marea Britanie.
Acum ne bucuram ca inca existam. Calificarea la Cupa Mondiala, pentru a VII-a oara consecutiv, este ceva ireal, ceva inimaginabil. De ce? Nostalgicii si autistii pot cleveti cat vor dar realitatea contemporana este dramatica si din nefericire, reala.
Vrem sa fim mai buni ca italienii, dar ei au un buget de aproximativ 70 milioane euro/an, chinezii investesc 60 milioane euro/2011 pentru promovarea si dezvoltarea rugbyului, americanii lanseaza un program pe 3 ani de 130 milioane euro, georgienii beneficiaza de sprijin guvernamental, iar rusii ofera salarii comparabile cu cele din Franta pentru jucatorii profesionisti.
Federatia Romana de Rugby a primit de la Autoritatea Nationala pentru Tineret si Sport, o alocatie de aproximativ opt sute de mii de euro pentru anul 2010 si sase sute zece mii de euro pentru 2011. O suma modesta in comparatie cu multe Federatii, care ne incorseteaza si ne limiteaza perspectivele.
Datoriile mostenite de Federatie se ridica la 500.000 de euro pentru taxele si impozitele aferente cladirilor si terenurilor precum si aproximativ 175.000 de euro datorati la bugetul de stat si bugete fonduri si taxe speciale (CAS, somaj, sanatate, fond de garantare, fond de risc si accidente de munca). Toate aceste datorii vin din urma cu 5 ani si au angrenat penalitati din ce in ce mai mari. Va trebui sa mai treaca ani buni pana cand vom reusi sa stingem aceste datorii la stat. In ultimii doi ani au fost platite datorii in valoare de aproximativ 1.000.000 de euro.
Se spune ca banii nu aduc fericirea, dar sunt o conditie a ei. Ati vazut cum arata bazele sportive din Galati, Tecuci, Braila, Metrorex, Dinamo, LPS Constanta si multe altele? Ei bine, te umfla plansul. Cine este de vina? Bineinteles Federatia, pentru ca nu se implica, pentru ca nu aloca fonduri, pentru ca nu promoveaza politici care sa sustina dezvoltarea cluburilor. Decat sa investim din putinele fonduri si in infrastructura, pentru a crea conditii decente de pregatire si joc, mai bine facem un turneu, doua in strainatate ca de-acolo mai iese ceva.
Steaua si Dinamo, cluburi care au reprezentat coloana vertebrala a rugbyului romanesc se clatina din temelii. Subventiile alocate de la bugetul de stat pentru cele doua cluburi sunt din ce in ce mai mici, iar acest lucru pune in dificultate activitatea acestor prestigioase cluburi.
Odata inchise robinetele statului, cluburile departamentale se vad dintr-o data blocate financiar, fara perspective, intr-o situatie ingrata si fara iesire. Strategia de marketing in contextul unei economii de piata devine ceva abstract, greu de realizat. A venit vremea sa mergem la potentialii sponsori cu proiecte bine elaborate si nu cu mana intinsa. In acest sens, Federatia si-a aratat de fiecare data disponibilitatea pentru a consilia pe cei interesati.
Steaua si Baia-Mare sunt doua cluburi care incearca sa construiasca retele de sprijin local si sa dezvolte politici de marketing care sa le sustina activitatea. Aceste exemple trebuie urmate pentru ca numai asa putem construi viitorul.
Aceleasi robinete fac ca alocatia bugetara primita de Federatie din partea statului sa fie tot mai mica, iar contractul de finantare incheiat cu International Rugby Board se termina anul viitor. Nu se stie ce ne rezerva viitorul, dar este usor de anticipat ca statul va aloca din ce in ce mai putini bani pentru activitatile sportive. In acest sens, Federatia pregateste o serie de strategii pentru a asigura desfasurarea activitatii in conditii bune pentru anii care urmeaza. Strategia de merchandising, valorificarea spatiilor libere din incinta Stadionului National Arcul de Triumf, transformarea rugbyului intr-un sport spectacol care sa atraga tot mai multi spectatori si telespectatori si atragerea de sponsori sunt obiective prioritare. Sponsorii atrasi in ultima vreme de Federatie si asocierea cu branduri de renume pe plan national si international demonstreaza ca se poate si cine cauta gaseste. CEC Bank, Loteria Romana, Gold Corporation, DHL, Murfatlar, KooGa si alti sponsori mai mici au inteles si acceptat ca rugbyul este un sport al viitorului, iar valorile pe care le promoveaza trebuie sustinute financiar pentru a atrage cat mai multi oameni catre acest sport.
De doi ani, la conducerea Federatiei este o noua echipa. Mai buna sau mai rea, timpul va raspunde acestei dileme. Realitatea este ca, in acest moment, Federatia are o echipa tanara care se dedica total acestei activitati punand pe primul plan satisfactia profesionala si lucrul bine facut. Daca o face bine sau nu, ramane de vazut. Timpul nu iarta si va scoate la iveala adevarul. Eforturile din ultima vreme au fost concentrate pentru a aduce aceasta Federatie intr-o situatie de normalitate. Putini sunt cei ce stiu ca plata energiei electrice, termice, apei si impozitelor datorate la bugetul de stat sunt vise care au devenit realitate. Datoriile enorme acumulate in ultimii ani, din cauza unui management defectuos, au fost actualizate, normalizand activitatea acestui for. Bineinteles ca aceste lucruri nu se vad, nu se stiu, dar ele sunt o realitate, o realitate dureroasa, care ne face sa batem pasul pe loc. Au trecut aproape 2 ani pentru a ajunge intr-o situatie de normalitate? Da. Este adevarat. Acesta este pretul pe care a trebuit sa-l platim pentru un management prost. Puteti sa ne credeti sau nu, este problema clevetitorilor. Am reabilitat imaginea Federatiei, aceasta institutie sportiva nu mai este perceputa ca una rau platnica, neserioasa si mincinoasa.
Avem campionate la toate categoriile de varsta, regionale cu turnee finale, nationale, avem multe echipe, dar putini sportivi. Inca ne jucam cu varstele dupa cum ne este interesul.
Daca vrem sa facem ordine, sar imediat liderii de sindicat, ati inebunit, distrugeti rugbyul romanesc, a scazut natalitatea, nimeni nu mai vrea sa faca sport, de unde sa luam atatia copii pentru a face echipe pe ani de varsta??? Lasa ca-i mai simplu sa importam jucatori cat de cat formati, plimbandu-i dintr-o regiune in alta, decat sa ne chinuim cu selectia incepatorilor in zona noastra. La sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie 2010, la Departamentul Competitii, au fost efectuate aproximativ 146 de legitimari noi la toate nivelurile de varsta si 138 de transferuri. Trageti dvs. concluziile … Pana la urma ce conteaza? Sa iesim campioni!
Federatia nu este interesata de echipe campioane, ci de formarea unor jucatori competitivi. Se contureaza tot mai mult necesitatea formarii unor centre de pregatire Federale, asa zisul rugby de laborator, de eprubeta sau cum vreti sa-i mai spuneti, in care sa fie selectionati „avatari” cu calitati fizice si mentale deosebite, care sa fie pregatiti dupa metode si cu mijloace moderne, astfel incat sa putem fi competitivi la nivel international.
De asemenea, in urmatoarea perioada se va trece de la stimularea financiara a profesorilor si coordonatorilor din scoli, la sustinerea celor care respecta criteriile de selectie si pregatire in cluburi.
SuperLiga CEC Bank a adus o schimbare pozitiva in peisajul rugbyului autohton. Meciuri de calitate, spectatori mai multi, rating in crestere, pana la urma un spectacol apreciat de multi.
Mai avem cateva luni pana la Cupa Mondiala, este momentul sa profitam de valul de simpatie de care ne bucuram. Acum este momentul sa mergem la sponsori, sa infiintam echipe, sa stabilim colaborari cu scoli si licee, sa facem selectii, sa profitam la maxim de aceasta sansa pe care o avem.
Vreti sa ne ajutati? Veniti alaturi de noi. Vreti sa ne sprijiniti? Puneti umarul alaturi de noi. Nimeni nu detine adevarul suprem, de aceea va invitam sa va alaturati. Ascunsi in spatele tastaturii, dand sfaturi demagogice, nu numai ca nu mobilizati, dar uneori reusiti sa destabilizati. Teoria-i una , iar practica alta. Lumea a evoluat, sistemele sunt altele, iar noi trebuie sa ne adaptam.
Capacitatea noastra de adaptare determina evolutia ulterioara a jocului de rugby.
Daca ne asteptam sa vina secretarul de partid si sa spuna „aici trebuie sa se practice rugby”, atunci suntem sortiti pieirii.
De noi depinde viitorul. Trebuie sa respectam trecutul, sa traim prezentul si sa construim viitorul, impreuna…
