februarie 3, 2016
CUPA EUROPEANA A NATIUNILOR, Rugby Europe Championship, Știri

Istorie CE de rugby: Franta a cucerit primele patru titluri continentale, Romania a fost pe 3 in 1938

Exclusa din Turneul celor 5 Natiuni, in 1931, pe motiv ca ar incalca regulile amatorismului in sportul cu balonul oval, Franta s-a reorientat rapid si, trei ani mai tarziu, a pus bazele Federatiei Internationale de Rugby Amator (FIRA). Avand ca model ceea ce reusise FIFA in fotbal, acest nou for a incercat sa organizeze competitii care sa o concureze pe aceea a natiunilor din Insulele Britanice si Irlanda. Asa a aparut Campionatul European de rugby, in 1935. Franta a castigat prima editie, precum si pe urmatoarele trei desfasurate inainte de razboi (1936, 1937 si 1938), la acestea din urma participand si echipa Romaniei.

La sfarsitul acestei saptamani sunt programate primele partide din returul editiei 2015/2016 a Rugby Europe Championship, cum se numeste acum divizia a doua a Campionatului European – elita participa la Six Nations. Competitia continentala a aparut in urma cu opt decenii, fiind gandita atunci ca una concurenta pentru Turneul celor 4 Natiuni.

Prima editie a Campionatului European a fost organizata de Federatia Internationala de Rugby Amator (FIRA) in 1935. A fost vorba despre un singur meci, desfasurat la Roma, in 22 aprilie, intre Italia si Franta. Disputa s-a incheiat cu victoria clara (44-6) a ”cocosilor”, care au marcat 10 incercari. Meciul nu a fost inclus, la acea data, in palmaresul echipei Frantei, iar jucatorilor participanti nu le-a fost recunoscuta acea selectie.

Deplasare pe cont propriu la Berlin

A doua editie a CE de rugby s-a desfasurat la Berlin, intre 14 si 17 mai 1936, cu trei luni inaintea Jocurilor Olimpice de vara. S-a mentionat deseori ca acela a fost un turneu preolimpic. Sau ca rugby-ul a figurat in programul JO ca sport demonstrativ – el a fost inclus la editiile din 1900, 1908, 1920 si 1924. Niciun document oficial nu confirma insa ca afirmatiile precedente sunt corecte. Disputate pe stadionul Berliner Sport Club, meciurile au fost disputate atunci cand in joc au fost locurile de clasament.

Participanta in premiera la aceasta competitie ce a fost recunoscuta ulterior drept Campionat European, echipa Romaniei s-a confruntat cu problemele ridicate de deplasarea in capitala Germaniei. In cele din urma, prin cheta publica, din venituri personale, s-a reusit strangerea sumei necesare. Astfel ca pe 11 mai, grupul de jucatori a urcat in vagoanele de clasa a treia a trenului pentru Berlin. Dupa numai trei zile, Romania a disputat primul meci, pierzand (5-25) in fata Frantei. Cu toate acestea, spectatorii prezenti au remarcat forta inaintarii noastre. De altfel, punctele nationalei pregatite de francezul Gonnetant au fost inscrise de bancherul Niculae Crissoveloni, eseul sau fiind transformat de Dinescu. Al doilea meci al Romaniei, unul in care s-a decis ocupanta locului 3, a fost si mai bun. Ai nostri au dominat prima parte a disputei cu Italia, conducand cu 7-0. Dupa pauza, insa, pe fondul unui joc individualist al romanilor, peninsularii au izbutit sa inscrie doua incercari, una dintre ele fiind transformata. Astfel Italia s-a impus cu 8-7. Titlul continental a revenit Frantei, care a dispus (19-14) de Germania.

Iata care au fost jucatorii folositi de echipa Romaniei la CE de la Berlin, in 1936: Ilie Tarabega, Gheorghe Fantaneanu, Stefan Ionescu, Eustatiu Marculescu, Aurel Marasescu, Ascanio Damian, Victor Grigorescu, Constantin Dinescu (Sportul Studentesc), Stefan Barsan, Niculae Crissoveloni, Ion Popa (Tennis Club Roman), Simion Burlescu, Gheorghe Ionescu, Ion Irimia, Marin Slobozeanu, Eugen Sfetescu (AP Stadiul Roman), Constantin Beju (Viforul Dacia). Din lotul pregatit de francezul Gonnetant au mai facut parte Nicolescu, Epure, Craciunescu, Tudor, Beju, Anastasiade si Florea.

Prima victorie pentru echipa Romaniei

Dupa modelul Jocurilor Olimpice de vara, editia cu numarul 3 a Campionatului European s-a desfasurat la Paris, in cadrul Expozitiei Internationale ”Arta si Tehnica in viata moderna”. De aceasta data, pe langa formatiile participante la editia precedente, de la Berlin (Franta, Germania, Italia si Romania), s-au mai inscris alte doua echipe, Belgia si Olanda. Pentru a ajunge mai odihniti la Paris, lotul Romaniei, care s-a deplasat si de data aceasta cu trenul, a facut o escala la Dijon. Spre deosebire de Franta si Germania, calificate direct, nationala noastra a disputat un meci suplimentar, in sferturile de finala. Si a obtinut o victorie clara (42-5), prima a sa in istoria competitiei, cu Olanda, pe Stadionul ”Jean Bouin”, in fata a circa o mie de spectatori.

In urmatoarele doua dispute, Romania a avut o misiune mult mai grea, pierzand in semifinale, cu Franta (11-27), si in meciul pentru locul 3, cu Germania (3-30). Astfel ca echipa noastra a ocupat din nou pozitia a 4-a la finalul competitiei. Este de remarcat ca in partida cu Olanda a debutat pentru Romania Printul Serban ”Bani” Ghica, acesta avand pe atunci 18 ani si 7 luni. Si ca in finala Franta a zdrobit (43-5) Italia.

La editia de la Paris, Romania a folosit urmatorii jucatori: Stefan Barsan, Nicolae Tanoviceanu, Ion Popa, Niculae Crissoveloni, Serban Ghica, Gheorghe Dumitriu, Eduard Pana, Toma Moldoveanu (Tennis Club Roman), Gheorghe Fantaneanu, Ion Andries, Constantin Dinescu (Sportul Studentesc), Marin Slobozeanu, Gheorghe Blașek, Gheorghe Dumitriu, Ion Iremia, Constantin Turut, Ioan Tudor, Gheorghe Ionescu (Stadiul Roman), Francisc Covaci (Viforul Dacia), Constantin Florea (PTT Bucuresti), Nicolae Ifrim (Rugby Club 13). A mai facut deplasarea Gheorghe Popescu. Antrenor a fost Ion Buzoianu.

Romania a tinut in sah Franta, la Bucuresti

Ultima editie a CE de rugby de dinainte de razboi s-a desfasurat intre 15 si 22 mai, la Bucuresti, pe stadionul ANEFS (Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport), cel care avea sa se numeasca mai apoi ”Republicii” – se afla pe locul unde astazi se gaseste parcarea Palatului Parlamentului. Cu toate ca initial s-a vorbit despre participarea a opt echipe nationale din Europa, la start s-au prezentat doar trei: Franta, Germania si Romania (Catalonia, Italia, Olanda, Polonia si Spania au renuntat).

In ciuda anilor destul de dificili – se apropia razboiul, la cele trei partide gazduite de Stadionul ANEFS au asistat, in medie, cate 6.000 de spectatori. O audienta foarte buna pentru acea vreme. Si nu numai pentru Romania. Prima partida a tricolorilor, contra Frantei, a fost una extrem de disputata. Mai mult decat atat, formatia noastra a fost foarte aproape de a obtine victoria. Franta a condus cu 11-0 la pauza, prin incercarile marcate de Blond, Caunegre si Le Goff, una dintre ele fiind transformata de Desclaux. Echipa noastra a revenit in partea a doua, cand Crissoveloni si Niculescu au marcat eseuri, unul fiind transformat de Dinescu. Romania a pierdut (8-11), insa rezultatul a starnit multe discutii fiindca prima reusita a ”cocosilor” i-a apartinut unui jucator plecat din ofsaid. Paradoxal, arbitrul meciului nu a fost un strain, ci romanul Aurel Marasescu… Cel care, speriat probabil de posibilitatea ca Romania sa castige, n-a validat nici o incercare marcata la centru, intre buturi, de Crivat! De altfel, deciziile arbitrilor i-au iritat pe jucatorii nostri. Asa se explica si faptul ca unul dintre ei i-a aplicat un… placaj judecatorului de margine francez Mailhaud, care s-a ales cu mana luxata si n-a mai putut oficia la partida urmatoare. Oricum, acest 8-11 cu Franta a fost sarbatorit de romani ca pe o victorie. Era cel mai strans meci reusit de ei in compania formatiei care castigase precedentele trei editii ale Campionatului European.

Evolutia buna din primul meci a fost resimtita, insa, in urmatorul. Disputata dupa cinci zile, intalnirea cu Germania a fost pierduta (3-8) de romani, punctele lor fiind marcate de Popa, dintr-o incercare. Si de data aceasta pe stadion au fost prezenti multi spectatori (circa 7.000), care au sustinut nationala noastra. Este de remarcat ca Romania a dominat al doilea mitan, insa ratarile au facut ca rezultatul inregistrat la pauza (3-8) sa ramana neschimbat pana la final. In finala, Franta s-a impus cu 8-5 in fata Germaniei, castigand astfel pentru a patra oara competitia. Organizarea CE de rugby la Bucuresti n-a fost deloc rentabila pentru Federatia Romana, care a inregistrat un deficit de 30.000 de lei. Tot atunci, la sediul FRR s-a desfasurat si Congresul FIRA, la care s-a discutat posibilitatea organizarii unor competitii continentale si la nivel de juniori. Din nefericire, izbucnirea razboiului a amanat punerea in practica a acestor planuri si a facut imposibila desfasurarea unei editii a CE de seniori si in 1939.

La aceasta editie Romania a folosit urmatorul lot de jucatori: Stefan Barsan, Ion Popa, Niculae Crissoveloni, Toma Moldoveanu (Tennis Club Roman), Constantin Tanase (PTT Bucuresti), Marin Slobozeanu, Simion Burlescu. Gheorghe Crivat, Gheorghe Ionescu, Ion Irimia, Constantin Turut (Stadiul Roman), Vasile Niculescu, Constantin Dinescu, Ion Andries, Ascanio Damian, Constantin Diamandi, Ion Andrieș (Sportul Studentesc).

Competitia a fost reluata dupa razboi.

(va urma)

Marian Valentin Burlacu

Imagine din meciul Franta – Romania, disputat la Paris, in 1937

Campionatul European de rugby – rezultate
(editiile de dinainte de razboi)

1935 – Roma (Italia)

Echipe participante: Italia, Franta

Franta – Italia 44-6

Clasament: 1. Franta, 2. Italia

1936 – Berlin (Germania)

Echipe participante: Franta, Germania, Italia si Romania

Semifinale
Franta – Romania 25-5
Germania – Italia 19-8