Socotit a fi unul dintre cei mai valorosi jucatori de rugby din istorie – a excelat indeosebi in faza de atac -, Jonah Lomu s-a stins din viata, luna trecuta, la numai 40 de ani. Potrivit reprezentantilor unei fundatii create pentru a-i ajuta pe copiii sportivului, acesta era ruinat inaintea mortii. Lomu a stralucit la Cupa Mondiala din 1995, adica exact in anul in care a fost acceptat profesionismul in varianta in XV a rugby-ului. Din acest motiv, el n-a castigat la fel de multi bani precum vedetele de astazi.
Lomu asistase la meciurile editiei din acest an a Rugby World Cup ca invitat al unuia dintre sponsorii competitiei. La revenirea acasa, la Auckland, fostul jucator de treisferturi s-a stins din viata brusc si cu totul neasteptat, unii spunand ca zborul cu avionul i-ar fi fost fatal. Dupa moartea sa, a inceput inventarierea patrimoniului sau, iar rezultatul ar fi ca Lomu nu mai dispunea de multi bani. Oarecum ciudat pentru cineva care s-a implicat intotdeauna in actiuni caritabile, in sprijinirea celor nevoiasi, dar explicabil prin faptul ca el a practicat rugby-ul intr-o perioada in care profesionismul era abia la inceput, iar jucatorii nu erau platiti ca acum. „Oamenii se uită la cât câștigă Richie McCaw și Dan Carter jucând pentru All Blacks și cred că Jonah a câștigat la fel, însă nu este așa”, a explicat pentru publicatia New Zealand Herald, Josh Kronfeld, fost coleg de echipă cu Lomu, care cheltuise mult și pe tratamentul la care era supus după transplantul de rinichi.
Prietenii si apropiatii fostului mare rugbyst, precum si diverse firme din Noua Zeelanda au decis sa puna bazele Fundatiei Jonah Lomu. Prin aceasta, ei vor incerca sa-i sprijine financiar pe cei doi copii ai celui supranumit ”Omul munte”, Brayley (5 ani) și Dhyreille (6 ani).
Cine a fost Jonah Lomu
– s-a născut în 12 mai 1975, la Auckland (Noua Zeelandă)
– cu toate că a evoluat ca jucător de treisferturi, a impresionat de la început prin gabaritul de înaintaş. Avea 196 centimetri înălţime şi 120 de kilograme. A slăbit 31 kg din martie şi până în 2011
– a fost supranumit “Omul munte” şi “Autobuzul”
– până în 2004 a evoluat numai la echipe din Noua Zeelandă (Manukau, Blues, Chiefs, Wellington, Hurricanes), visul său, neîmplinit, fiind de a câştiga titlul mondial. A mai jucat la Cardiff Blues (Ţara Galilor) şi North Harbour, în ţara sa natală
– a jucat de 63 de ori pentru All Blacks, marcând 185 de puncte
– cariera sa a fost pusă sub semnul întrebării de o afecţiune renală gravă. În 2003 i s-a făcut un transplant de rinichi
– a câştigat un titlu în Campionatul Provinciilor din Noua Zeelandă (2002), două ediţii ale Super 12 (1996 şi 1997) şi trei în Tri-Nations. A fost finalist al Cupei Mondiale în 1995 şi semifinalist în 1999, cu All Blacks
– un joc video îi poartă numele
– în timpul Cupei Mondiale din 2007 a fost consultant pentru magazinul Rugby Hebdo. De asemenea, a lucrat şi cu o serie de posturi tv din întreaga lume
