.png)
Hipocrate sustinea ca mersul este cel mai bun medicament pentru om. Pe langa acest rol important in mentinerea sanatatii pe termen lung, trebuie sa mentionam un beneficiu evident al mersului, cu implicatii imediate: prin intermediul lui de neplasam dintr-un punct in altul.
In spirit didactic, putem imparti ciclul de mers in doua faze principale: sprijinul si balansul. Sprijinul este perioada cand piciorul e in contact cu solul si reprezinta 60% din ciclul de mers, balansul reprezentand restul de 40%. Aceste doua faze pot fi impartite la randul lor in:
Sprijinul:
• Contactul calcaiului cu solul
• Piciorul plan, cand intreaga suprafata a piciorului este in contact cu solul
• Postura de mijloc, cand greutatea este transferata dinapoi spre portiunea din fata a piciorului
• Propulsarea spre inainte cu ajutorul degetelor
Balansul:
• Accelerarea – perioada cuprinsa intre desprinderea degetelor de pe sol si flexia maxima a genunchiului, in vederea desprinderii de la sol
• Balansul de mijloc – perioada dintre flexia maxima de genunchi si miscarea anterioara a tibiei pana cand aceasta din urma ajunge intr-o pozitie verticala
• Decelerarea – faza de final a balansului, care dureaza pana in momentul atingerii solului cu calcaiul.
In timpul alergarii predomina faza de balans, piciorul fiind in contact cu solul o perioada mai scurta de timp. Pe masura ce viteza de alergare creste, perioada de sprijin devine tot mai scurta.
Un mers corect evita accidentarile. Articulatiile capabile sa dezvolte o miscare suficienta si muschii care genereaza o forta corespunzatoare contribuie la realizarea unui ciclu de mers normal. Daca articulatiile sunt mai putin flexibile, cel mai adesea din cauza contracturilor musculare, limitand amplitudinea de miscare, sau muschii sunt slabi, organismul gaseste modalitati de a compensa aceasta problema, ajungand in final la disfunctii biomecanice.
Cateva exemple de disfunctii biomecanice sunt: pronatia ( rotatia spre interior ) sau supinatia ( rotatia spre exterior ) excesiva a piciorului, ascesionarea la mers a soldului pe o singura parte, limitarea flexiei dorsale ( spre corp ) la nivelul gleznei, inclinarea anterioara, posterioara sau laterala a pelvisului. Aceste probleme sunt generate frecvent de dezechilibre musculare ( muschi contractati care actioneaza in mod antagonic fata de muschi slabiti ), desi uneori poate fi vorba si despre o problema structurala, cum este diferenta de lungime intre membrele inferioare, ce are drept consecinta ascensionarea soldului.
Multe accidentari sunt cauzate frecvent de o biomecanica alterata. Inainte de a practica sporturi care presupun alergare sau sarituri, efectuati la medicul specialist ( ortoped, medicina sportiva, recuperare, reumatolog ) o analiza a mersului si achizitionati incaltamintea corespunzatoare pentru a preveni aparitia afectiunilor datorate suprasolicitarii. Analiza schemei de mers implica mersul sau alergatul pe un covor rulant sau banda de alergare. In anumite cazuri specialistul va urmari doar mersul, vizand in special picioarele, gleznele, genunchii si soldurile.
Cateva afectiuni frecvent asociate cu o biomecanica alterata a mersului sunt: fasceita plantara, sindromul de bandeleta iliotibiala ( genunchiul alergatorului ), tendinita patelara ( genunchiul saritorului ), durere femuropatelara la nivelul genunchiului, tendinita achileana, durerea lombara joasa.
Tulburari de mers pot sa apara si in diverse boli ale oaselor si muschilor, creierului, maduvei spinarii sau ale urechii interne:
• Tulburari vestibulare – urechea interna, responsabila cu pastrarea echilibrului, este afectata, ducand la aparitia vertijului ( ametelii ) si la tulburari de mers
• Boli ale sistemului nervos central care cauzeaza probleme musculare si astfel altereaza mersul: scleroza multipla si paralizia cerebrala; accidente vasculare cerebrale; abcese si tumori cerebrale
• Afectiuni ale maduvei spinarii: boli, traumatisme, degenerare
• Boli sau traumatisme ale nervilor periferici ( nervii care pleaca de la maduva spinarii spre muschi )
• Boli musculare degenerative: distrofia musculara, distrofia miotonica, miozita
• Boli neurodegenerative: boala Parkinson
• Boli si anomalii ale scheletului osos: artrita, hernia de disc lombara, fracturi, displazia congenitala de sold
• Afectiuni ale piciorului: calusuri ( bataturi ), negi plantari, monturi, unghii incarnate, ulcere de presiune sau incaltaminte neconfortabila
• Reactii toxice la alcool, droguri, alergeni
Si anumite medicamente, precum fenotiazine, haloperidol, metoclopramid, loxapina, tiotixen, metirozina pot afecta temporar mersul.
Pentru cei interesati de mai multe detalii de structura si functie a piciorului sau de schema de mers, puteti urmari materialele de mai jos:
In imaginea alaturata aveti exemplificarea unei scheme alterate de mers:
Dr. Alin Popescu
Coordonator medical FRR
Sursa: www.dralinpopescu.ro
