.png)
În conformitate cu Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959, ziua de 25 octombrie a fost declarată Ziua Armatei Române, pentru a celebra ziua când a fost eliberată, de sub ocupația horthystă Transilvania de Nord și ultima palmă de pământ românesc, la Carei, județul Satu Mare. De-a lungul vremurilor, rugby-ul și armata s-au dovedit a fi destul de asemănătoare în ceea ce privește structura și mesajul pe care cele două instituții îl transmit.
Conform săptămânalului armatei, Observatorul militar, ” în Primul Război Mondial, dintre rugbiști au căzut pe câmpul de luptă următorii eroi: căpitan Nicolae Crătunescu, căpitan George Iconomu, locotenent George Manu, sublocotenent Corneliu Mateescu, sublocotenent George Tovar, sublocotenent Ion Bârzan și soldat Pantilimon Pribegeanu, toți de la echipele bucureștene ale vremii”.
Un exemplu similar a fost și în Franța, unde din aproximativ 140 de sportivi uciși în război, 43 au fost rugbiști. Actualmente, multe dintre stadioanele de top din Franța poartă nume de eroi locali. De asemenea, armata britanică a raportat și ea eroi dintre jucătorii de rugby concentrați pentru linia frontului.
În noiembrie 1918, armata americană a început construcția unui stadion la Paris, imediat după încheierea victorioasă a conflagrației. În numai patru luni, arena construită de soldații americani, sub comanda generalului John Pershing, a fost gata și a putut să găzduiască Jocurile Militare Interaliate, rezervate națiunilor învingătoare în război, precizează sursa citată.
A participat și România, cu echipă de rugby formată din militari, sarcina organizării acestei echipe revenind unei figuri militare proeminente, viitorul general Virgil Bădulescu, la acea oră cu grad de locotenent-colonel.
De asemenea, mulți rugbiști au căzut la datorie, pentru țară, în Al Doilea Război Mondial. Din ziarele apărute în perioada respectivă, am extras numele celor care au devenit eroi: căpitan Constantin Mihăilescu, căpitan Eugen Teodoru, căpitan Aurel Gârleșteanu, locotenent Ion Dobre, locotenent Ioan Irimia, locotenent Traian Vultur, locotenent Nicolae Polizu, sublocotenent Emil Hamut, sublocotenent Constantin Popescu, sublocotenent Dumitru Răducanu, sublocotenent Ioan State, sublocotenent Gheorghe Percianu, soldat Ștefan Exarhu și elev plutonier Alexandru Spânu, menționează sursa citată.
Se observă, din enumerarea numelor și gradelor eroilor-rugbiști, că sunt majoritatea ofițeri, ceea ce duce cu gândul la două lucruri. Pe de o parte că practicanții jocului cu balonul oval erau, în mare proporție, absolvenți de studii superioare, licențiați cărora regulamentele militare le-au permis să acceadă spre gradele de ofițer, chiar dacă nu aveau o carieră militară pe timp de pace.
Pe de altă parte, numărul mare de victime din rândul rugbiștilor conduce spre ipoteza că spiritul jocului cu balonul oval, acela de a-ți înfrânge teama și instinctul de conservare, a făcut ca acești sportivi, în haina militară, să aplice aceleași principii și, pentru datoria de onoare, să plătească prețul vieții, sacrificiul suprem. Toți eroii enumerați, căzuți cu arma în mână, au devenit post-mortem cavaleri ai ordinului Mihai Viteazul.
Tot din rândul eroilor-rugbiști, să amintim și că la Revoluția din 1989, șase rugbiști, dintre care doi ofițeri activi la Steaua, locotenent-colonel Răducu Durbac și maior Florică Murariu, au murit împușcați, în diverse circumstanțe, încă neelucidate. La Revoluția din 1989 au căzut, pe baricada din Piața Universității, patru rugbyști rapidiști: Petre Astafei, Florin Butiri, Bogdan Stan și Cristi Toporan. Un monument funerar sobru, discret, a fost ridicat în memoria lor, în fața Sălii Polivalente ”Giulești”. În Ghencea, în memoria celor doi ofițeri, rugbyști internaționali, este, de asemenea, un monument lângă arena cu buturi.
Revenind la vremurile de după Al Doilea Război Mondial, prima celebrare a Zilei Armatei, 25 octombrie 1959, a coincis cu un cuplaj interbucureștean dedicat balonului oval. Pe Stadionul Dinamo, în acea zi de duminică, au avut loc meciurile Grivița Roșie – CCA (actuala Steaua), scor 3-3, urmat de Dinamo – Constructorul, partidă încheiată la egalitate, 0-0. la acel moment, nu numai CCA era club militarizat, ci și Dinamo, unitate subordonată Ministerului Afacerilor Interne.
În zilele noastre, celebrarea Zilei Armatei Române a avut tangență și cu rugbyștii din diverse părți ale țării. Tradiționala Ștafetă a Veteranilor a inclus, în perioada 1-24 octombrie, parcurgerea a peste 3.500 de kilometri, pe trei trasee (roșu, galben și albastru), astfel încât această ștafetă care a plecat de la București și a ajuns la Carei, folosindu-se rute diferite. Astfel, au fost incluse în itinerarii toate județele României, ștafeta făcând opriri la toate monumentele dedicate eroilor din țară. Mai mulți foști și actuali rugbyști s-au alăturat, voluntar, la traseele Ștafetei, alergând pe diverse distanțe, pentru atingerea acestui obiectiv simbolic.
Felicitări tuturor și La Mulți Ani armatei și militarilor.
Articol scris de Cristi Frisk
foto: prresamil.ro
