Rugbyul este un sport deosebit, fapt pe care ajung să îl marturisească toți cei care țin măcar o dată în mână balonul oval. Dincolo de regulamente și puncte pe tabelă, ceea ce îl face cu totul și cu totul special sunt valorile care se întrezăresc în fiecare componentă a sa, care ajung parte din modul de viață al practicanților și suporterilor, care le ghidează orice acțiune. Tocmai pentru că prețuim aceste valori, iar printre ele se află SOLIDARITATEA, ne declarăm mâhniți și revoltați de situația unuia dintre cluburile de tradiție din elita rugbyului românesc – CSM București.
Rezultatele secției de rugby a acestui club, recente și nu numai, reconfirmă potențialul său, dorința de a evolua, pasiunea și dedicația tuturor celor implicați. În ciuda acestor premise încurajatoare, în ciuda tuturor încercărilor federației noastre de a sprijini eforturile lor prin acțiuni de lobby din postura de for coordonator la nivel național, soarta rugbyului la CSM București pare pecetluită.
Dincolo de drama colectivă pe care o astfel de veste o provoacă, ne gândim la dificultățile individuale ale celor care au crezut în acest proiect și s-au luptat pentru el, sportivi și membri ai staff-ului deopotrivă. Acești oameni s-au văzut fără loc de muncă și cu perspective extrem de limitate de a găsi unul în viitorul apropiat din cauza momentului la care se face acest trist anunț. Acești oameni au crezut în ceva, au avut răbdare, au găsit soluții, s-au adaptat, totul pentru ca secția de rugby să își continue activitatea, pentru că avea toate argumentele pentru a-și sustine obiectivele de performanță setate. Acești oameni merită mai mult decât o decizie seacă legată de bugete și felul în care ele sunt administrate. Istoria acestui club și fanii săi merită să înțeleagă măcar cum s-a luat această decizie, de ce a fost luată acum, la jumătatea anului calendaristic, chiar înaintea debutului unui nou sezon competițional. Rugbyul românesc merită să afle măcar acum de ce își pierde una dintre echipele de top, când toată lumea încearcă să progreseze și să se dezvolte.
Federația Română de Rugby, indiferent cât și-ar dori, are posibilități limitate de a-și susține membrii afiliați. Îi putem sprijini cu experiența noastră practică, le putem pune la dispoziție echipamente de pregătire și oameni specializați, le oferim permanent suportul nostru în demersurile lor la nivel local și național, însă nu îi putem finanța, așa cum își închipuie multă lume în mod eronat. Vom continua să fim alături de fiecare echipă de rugby din România, cu toate resursele pe care le avem, găsind că sunt fiecare în parte și toți împreună extrem de importanți pentru sportul cu balonul oval. Sperăm ca această importanță să fie suficient de evidentă și pentru factorii decizionali, capabili de gândire strategică în perspectivă și apți să gestioneze domenii care au nevoie să crească frumos, constant, depinzând de corectitudinea hotărârilor luate.
Ne temem că o astfel de hotărâre să nu fie precedentul negativ pe care sa il folosească abuziv alte entități în vederea desființării altor echipe, de la diverse discipline sportive. Nu avem voie să ne resemnăm în fața celor care, cu deplină seninatate, decid să dărâme dintr-o singură lovitură ceea ce alții s-au străduit să construiască în ani de muncă. Ceea ce există clădit în sport deja este un bun național ce merită protejat și potențat, nu anulat dintr-o semnatură, cu usurința celui care uită istoria și ignoră viitorul.
Alin Petrache
Președinte Federația Română de Rugby
