.png)
Dopajul a fost relativ raspandit in rugbyul de elita din Franta, potrivit unei carti aparute joi in Hexagon.
Scrisa de celebrul jurnalist Pierre Ballester, co-autorul lui LA Confidentiel in care devoala pentru prima oara acum 10 ani dopajul sistematic practicat de ciclistul Lance Armstrong, cartea dezvaluie practici care mergeau pana la folosirea unor produse veterinare.
Rugby a Charges: L’Enquete Choc (Rugby-ul sub acuzare – Ancheta Soc, Editura La Martiniere, 294 pagini) pleaca de la un studiu efectuat in 2008 de AFLD, agentia anti-dopaj a Frantei.
AFLD a investigat patru sporturi, intre care rugby, testand 30 de jucatori profesionisti de la doua cluburi, rezultand in cinci teste pozitive.
Ballester, care spune ca a stat de vorba cu peste 80 de persoane implicate in rugby, consacra un intreg capitol echipei Brive, care in 1997 a castigat Liga Campionilor Europeni, invingand in finala pe Leicester Tigers, din Anglia.
“Un singur club a practicat dopajul instiutionalizat, iar acest club a devenit campion al Europei si joaca in continuare in TOP14 (prima liga a Frantei – n.r.) ”, spune Christian Bagate insarcinat cu lupta impotriva dopajului pe langa Federatia Franceza de Rugby (FFR) in debutul capitolului consacrat lui Brive.
Reactia jucatorilor lui Brive, campioni ai Europei la extrasele din carte publicate in avanpremiera, au fost de dezmintire totala.
“N-am vazut niciun jucator dopandu-se in toata cariera mea”, spune fostul international si mijlocas la deschidere al lui Brive, Christophe Lamaison.
“N-avem nimic sa ne reprosam, am fost controlati anti-dopaj. Nu inteleg ce interes poate prezenta o astfel de carte”, adauga el.
Claxon de alerta
Ballester spune ca profesionalizarea oficiala a rugbyului in 1995 nu a facut decat sa accentueze o tendinta existenta deja in jocul cu balonul oval din Franta inca din anii ’70 – ’80, chiar la nivel de echipa nationala, cand, potrivit cartii, erau folosite pe scara larga amfetamine, o practica cu care ar fi fost la curent chiar presedintele FFR la acea vreme, Albert Ferrasse.
Autorul sustine ca problema drogurilor s-a accentuat odata cu sosirea masiva a jucatorilor straini in TOP14, in carte fiind citate in context numele argentinienilor Martin Scelzo si Mario Ledesma de la Clermont Auvergne.
In carte este citat un dialog intre un medic si un jucator care tinea in mana un produs care se administra cailor.
“Veterinarul familiei mi l-a trimis si mi-a zis ca contin aceleasi molecule ca si pentru oameni”, a spus jucatorul.
“Si vrei sa iei asta?”, l-a intrebat medicul. “Pai, da”. “Nici intr-un milion de ani, esti sarit de pe fix”, i-a replicat medicul.
World Rugby – forul mondial al jocului cu balonul oval – a reactionat spunand ca nu crede ca exista dopaj sistematic la nivelul elitei dar ca ia foarte in serios orice acuzatii de dopaj, adaugand ca nu poate comenta asupra unor acuzatii fara a investiga faptele.
In ceea ce-l priveste, Ballester spune ca aceasta carte este ca un claxon, nu unul al unui automobilist agresiv, ci al unuia care doreste sa atraga atentia.
Dupa publicarea cartii LA Confidentiel impreună cu reporterul Davis Walsh de la Sunday Times au trecut aproape 10 ani pana acuzatiile la adresa lui Lance Armstrong s-au adeverit.
Acum a venit si vremea ca rugbyul sa intre sub lupa faimosului jurnalist francez.
Petru Clej
