.png)
SCM Timișoara va juca sâmbătă, 12 septembrie, ora 15:30 (live pe TVR 1), a șasea finală în SuperLiga CEC Bank, meci în care va întâlni echipa CSM Știința Baia Mare. Practic o reeditare a finalelor din ultimii ani, cu excepția sezonului trecut, când bănățenii aveau să joace pentru “bronzul” competiției. Unul dintre jucătorii tineri bănățeni, constant în evoluții bune, este flankerul Vlad Neculau (22 de ani). Titular în echipa Timișoarei la titlul cucerit în urmă cu doi ani, 21-15 cu Baia Mare, acesta se pregătește de o nouă finală în fața zimbrilor.
Vlad, în primul rând, cum a fost semifinala cu Steaua. Ați pornit cu șansa a doua…
A fost un meci greu, a trebuit să ne depășim condiția, echipa s-a mobilizat exemplar pentru a ajunge la nivelul la care ar trebui să fim, dar mai ales pentru a putea crește, pe baza jocului de până acum, pentru următorul meci importat, meciul pentru titlul de campion al României. Am fost foarte motivați, am crezut în noi și în șansa noastră.
A fost un meci care a semănat foarte mult ca deznodământ cu un alt meci pe care l-ați jucat în Ghencea, în returul SuperLigii CEC Bank, în 2018, victorie în ultima secundă…
Exact! A fost drop-golul lui Jody Rose, la ultima fază a meciului, când am câștigat cu 18-16 și îl aveam pe bancă pe regretatul Chester Williams. Când am venit la acest meci cu Steaua, am avut tot timpul în minte acea partidă, a fost un impuls pentru noi, semifinala am jucat-o cu gândul la Chester. Și la încălzire am purtat tricouri cu chipul lui, am încercat toți, ca echipă, să jucăm și să-l facem mândri de noi. Încercăm să onorăm cât mai bine toată muncă pe care el a depus-o la această echipă pentru că Timișoara nu ar fi reușit toate performanțele din ultimii ani fără Chester. Amprenta lui nu este doar asupra echipei, ci și asupra noastră, a fiecărui jucător în parte, care am lucrat cu el. Vom juca finala cu gândul la toate finalele câștigate cu el pe bancă.
Ce crezi că a făcut diferența între Timișoara și Steaua?
Cred că am fost mai pragmatici, am mers înainte împotriva greselilor și a tuturor lucrurilor care nu au mers așa cum trebuiau, însă am avut putere să luăm părțile pozitive ale jocului și să construim până la finalul meciului pe acestea.
Aveți antrenori noi, Valentin Calafeteanu și Mihăiță Lazăr și mulți jucători de U20. Cum v-ați legat atât de bine?
Cred ca datoria fiecăruia dintre noi care îmbrăcăm tricoul Timișoarei este de a pune umărul să creăm o cultură a rugbyului la Timișoara. Cred că fiecare jucător care vine știe ce are de făcut, găsește un colectiv care îl ajută să se integreze și lucrurile vin apoi de la sine.
Vorbești de o datorie față de Timișoara, deși tu ești format la Iași…
Într-adevăr! Timișoara are un loc aparte în inima mea, le sunt recunoscător tuturor antrenorilor care m-au descoperit și m-au format la Iași, cum este domnul Gabi Popa, însă aici am început cu adevărat să fac performanță, este prima mea echipă de seniori la care am jucat. În plus, m-am integrat in colectiv foarte bine , fiind un cerc de calitate al jucatorilor, am mers înainte în orice condiții, toti, indiferent de situație sau context.
Se tot vorbește de situațiile grele prin care a trecut Timișoara în ultimii ani, însă a avut putere să revină de fiecare dată…
Suntem un colectiv care întotdeauna când e să strângă rândurile, asta face. Suntem uniți, dăm totul pe teren și de fiecare dată am găsit putere să ne ridicăm, să ne surprindem adversarii.
Cum a fost revenirea la rugby după șase luni?
Pentru mulți a fost un început greoi, mai ales pe partea tehnică, nu prea avem cum sa ne antrenăm acasa, nu avem cum sa jucăm rugby fără contact, sau fără 30 de oameni în echipă. Eu, cel puțin abia am așteptat să reîncep, a fost dorul de activitate, de a fi în teren, de a simți emoțiile unui meci.
Timișoara are unii dintre cei mai înfocați suporteri. Au fost alături de voi la meciuri în toată țara, v-au ajutat la cosmetizarea tribunelor pe stadionul Gheorghe Rășcanu, unde evoluați. Cum e să jucați fără suporteri în tribună?
E trist pentru orice echipă, însă știm că sunt cu sufletul alături de noi și că în orice împrejurare, vor fi alături. Jucăm cu gândul la ei și sperăm că în curând vor fi lângă noi.
Cum vedeți finala cu Baia Mare, o echipă pe care ați învins-o tot timpul în ultimul act?
Avem o istorie cu Baia Mare, însă niciun meci nu e la fel. Mergem acolo hotărâți să ne îndeplinim planul de joc, să facem un meci frumos și să câștigăm, pentru că asta ne dorim toți. Cei mai pragmatici o să aibă câștig de cauză, cei care o să gestioneze cel mai bine presiunea meciului, pentru că miza este mare.
Contează că aveți un meci în plus față de adversari?
Cred că da pentru că acel prim meci, din baraj, a fost un impuls, ne-a ajutat să ne apropiem de nivelul la care trebuie să fim și ne-a ajutat tehnico-tactic. Am reușit să punem la punct câteva lucruri la care aveam probleme, în aceste două meciuri pe care le-am disputat.
Ce înseamnă pentru tine să joci această a doua finală a SuperLigii CEC Bank?
Este o onoare să joc finala împreună cu colegii mei, toți am muncit și am aspirat la acest lucru. Să joci pentru titlul de campion este până la urmă unul dintre scopurile pentru care te pregătești, un meci cu miză înseamnă și pentru tine ca jucător o evoluție, o creștere și mai ales faptul că te poți găsi în fața unor situații noi de joc, din care poți învăța multe lucruri. Mi-ar plăcea ca această finală să aducă și un nou titlu pentru Timișoara.
FOTO: Ștefan Constantin/ Sport Pictures
