Caută
Close this search box.

Jucator al echipei Racing Metro U22, Adrian Motoc isi doreste titlul cu Romania la Europeanul de U19 de la Lisabona

Adrian Motoc isi doreste titlul cu Romania la Europeanul de U19 de la Lisabona.

Nationala de U19 a Romaniei va debuta maine la Campionatul European de U19 ce are loc in Portugalia, la Lisabona. Unul dintre cei mai experimentati jucatori pe care Romania se bazeaza in aceasta competitie este Adrian Motoc.

Fost capitan al echipei Steaua de U19, jucatorul de linia a treia care evolueaza din luna septembrie la clubul Racing Metro, in campionatul Espoirs U22, este considerat unul dintre cei mai buni juniori ai generatiei lui. Dorit inca de anul trecut de gruparea franceza, Adi a ales sa ramana in tara pentru a-si termina studiile, iar anul acesta a absolvit Liceul „Ion Barbu” din Bucuresti, profilul matematica-informatica, cu media de BAC 8,38. Marturiseste ca este fan Picamoles si Chabal, viseaza sa evolueze in Top 14 si isi doreste sa joace finala cu Romania la Campionatul European de la Lisabona, oras din care nu are amintiri prea placute.

Adrian Motoc (19 ani, 197cm si 110 kg) provine dintr-o familie de sportivi, tatal sau, Marian practicand rugbyul, iar mama, Cristina, fiind jucatoare de handbal. Nascut in localitatea franceza Saumur, unde parintii lui se stabilisera cu munca, Adi a venit in Romania pe cand avea cinci ani. A ajuns prima data la rugby la 11 ani, la Steaua Bucuresti, insa dupa primul antrenament, a cazut pe scari in timp ce se indreapta spre casa si timp de un an a stat departe de sport. “Am revenit la doispari, insa nu am stat mult pentru ca tata isi dorea sa invat foarte bine, sa fac si sport, si nu doream sa faca nimeni presiuni asupra mea. Nu am fost chiar asa de incantat ca sa raman la rugby”, povesteste el.

Un singur titlu ratat la juniori
Intamplarea a facut sa il reintalneasca, in autobuz, pe antrenorul Stefan Acsinte si la insistentele acestuia, dar si dupa ce vede un meci al seniorilor in Ghencea, decide sa se apuce serios de rugby. “Aveam 15 ani si cred ca acesti trei ani care trecusera de cand facusesem ultimul antrenament mi-au schimbat mult felul de a gandi. Am revenit la rugby atras mai mult de echipa, de o gasca de prieteni, de atmosfera aceea de prietenie adevarata”, spune el. Imediat au aparut si primele performante cu Steaua, cu care a cucerit titlul la U16 si U17, dar si prima dezamagire, la finalul Campionatului National de U18. “Pana atunci iesiseram usor campioni, nu prea aveam cu cine sa ne batem insa in acel an am pierdut finala in fata celor de la Cleopatra. A fost dureros pentru ca doream sa ne mentinem invincibilitatea, insa nu am fost suficient de buni”, explica el. Amaraciunea esecului a fost un pic indulcita un an mai tarziu, cand Steaua castiga iarasi titlul national la U19.

De anul 2014 se leaga si cel mai important pas al carierei lui sportive de pana acum, probele date la  Racing Metro, chiar inainte de Campionatul European de U19, la care a participat cu o generatie mai mare. “O saptamana m-am antrenat cu Racing, iar antrenorii au fost multumiti de mine si ca pot veni acolo, insa cum eu doream sa imi termin studiile am semnat un precontract ca din acest sezon sa merg si sa joc pentru ei. Nu a fost o alegere grea pentru ca pentru mine este importanta si invatatura, sunt constient ca nu voi putea juca rugby toata viata”, spune Adi.

BAC cu 8,38 la sectie de matematica-informatica
Desi isi impartea timpul intre antrenamente, stagii de pregatire, turneele cu echipa si programul incarcat de la scoala, Adi a terminat Liceul „Ion Barbu”, cu media generala de 8,38, fiind cel mai bun exemplu ca sportul si invatatura fac casa buna. “Se poate si una si ala, insa greu. Nu am fost la un liceu usor, am fost clasa de matematica cu informatica intensiv, insa daca iti doresti sa reusesti, poti face asta. A fost un an greu pentru mine, cu multa presiune. Imi amintesc ca dupa trei saptamani, cand m-am intors din turneul facut cu nationala in Canada, am avut simularile de BAC si nu a fost prea bine. Profesorii erau cam ingrijorati, incercau sa ma ajute, dar eu stiam ca pot, ca nu e o problema foarte mare, deoarece ma pusesem serios pe invatat. Si chiar nu a fost!”, zambeste el. Acum urmeaza cursurile la UNEFS, unde a intrat pe primele 20 de locuri speciale si de la anul vrea sa urmeze in Franta o scoala avansata de informatica. El marturiseste ca inclinatiile lui spre profilul real si pasiunea pentru matematica il ajuta si in jocul din teren:“Mi-a placut intotdeauna matematica, sa gasesc solutii, cele mai bune si in timpul cel mai scurt. Iar lucrul acesta ma ajuta si in rugby”.

A marcat primul eseu pentru Racing
Transferul la Racing a deschis un nou capitol in viata lui. Locuieste in Complexul Sportiv al echipei, la 10 km de Paris, este monitorizat continuu si isi imparte timpul intre antrenamentele cu antrenorii si cele individuale. “Adaptarea a fost rapida, primul amical cu Stade Francais si primele trei meicuri din campionat au fost mai grele pentru ca inca nu ma obisnuisem total cu stilul de joc. Se joaca rapid in viteza, ti se cere sa alergi, sa lupti pentru fiecare balon, totul se face foarte repede”, spune el. Seriozitatea in pregatire, calitatile fizice, faptul ca poate juca atat linia a doua, cat si a treia, tehnica individuala foarte buna l-au propulsat rapid in echipa de baza. Astfel din cele 6 meciuri jucate cu Racing, in cinci a fost titular, iar in ultimele doua a stat in teren tot meciul, mai mult, in ultima partida, cu Bayonne reusind sa dea si un eseu. “A fost o munca de echipa, si pentru mine personal a insemnat foarte mult ca am reusit sa marchez. M-au felicitat toti colegii, a fost frumos. Ma bucur ca prin ceea ce realizez ii fac mandri pe ai mei, mai ales pe tata care nu era prea optimist cand am inceput cu rugbyul, dar care a fost intotdeauna alaturi de mine, indiferent de alegerile pe care le-am facut”, explica el. Cel mai greu moment al plecarii in Franta a fost despartirea de familie si de prieteni. “La inceput a fost greu cu departarea, dar stiam ca ma duc sa ma antrenez, sa cresc in valoare. Mi-am propus sa ma intorc in tara pe la 30 si ceva de ani pentru ca aici ma simt cel mai bine. In Franta ma duc pentru sport, pentru performanta, sa imi fac un viitor”, spune Adi.

“Ma intorc la Lisabona cu dorinta de performanta”
Prezenta in Portugalia pentru Campionatul European cu echipa nationala de U19 nu este o premiera pentru bucurestean. Adi a mai jucat acolo si anul trecut, cu generatia care era atunci U19, insa nu are amintiri prea placute. “In primul meci mi-am luat o mica comotie cerebrala si nu am mai putut sa joc. Tocmai de aceea ma intorc acolo cu emotii, dar si cu dorinta de performanta. Acum avem asteptari sa iesim campioni europeni pentru ca avem o generatie foarte buna si suntem uniti si pregatiti pentru aceasta competitie. Avem si un culoar bun anul acesta, in plus suntem motivati de evolutia seniorilor la Cupa Mondiala. Portugalia este cea mai puternica adversara a noastra, dar vom juca pentru victorie”, spune Adi.

Maine, Romania va debuta la Campionatul European de la Lisabona, cu un meci impotriva Poloniei.

FOTO: Emilie Manchon

Ți-a plăcut articolul? Distribuie-l către prietenii tăi:

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Alte articole similare:

Link-uri utile

slot gacor