Pilierul Andrei Ursache (33 ani) a fost desemnat cel mai bun jucator roman din strainatate in anul competitional 2017. Component al echipei franceze Carcassonne care evolueaza in ProD2, Andrei a facut un bilant al anului care se apropie de sfarsit si a vorbit despre obiectivele legate de echipa nationala si de cea de club.
Felicitari pentru acest premiu…
Multumesc, inseamna mult pentru mine pentru ca eu m-am apucat relativ tarziu de rugby, dupa 20 de ani, si faptul ca am reusit sa urc intr-un top atat de select e o mare bucurie pentru mine. Este multa munca in spate pentru ca a trebuit sa recuperez in doar cativa ani tot ceea ce altii stiau si jucau de pe la 14-15 ani, dar e o mare satisfactie ca am reusit. Sunt multumit de mine, de locul unde am ajuns si acest lucru se datoreaza in special familiei mele care m-a sustinut si mi-a fost tot timpul alaturi desi au fost momente grele cu deplasari lungi, cu stat in cantonamente.
Postul pe care joci este unul foarte important in gramada, pentru ca pe langa forta este nevoie si de o tehnica foarte buna. Cum ai reusit intr-un timp scurt sa devii unul dintre cei mai valorosi pilieri din echipa Stejarilor?
Este vorba de foarte multa munca, am fost norocos pentru ca am fost ferit de accidentari si am avut marea sansa sa joc. Toti antrenorii pe care i-am avut mi-au dat incredere si m-au trimis in teren. Ori ca jucator, indiferent ca esti primul in sala de forta sau la antrenamente, fara minute jucate in teren, nu au cum sa cresti. Situatiile de meci sunt diferite de ceea ce ai in antrenamente, iar cu cat joci mai mult cu atat iti cresti nivelul de joc. In plus, am avut multa vointa, pentru mine rugby-ul este un mod de a avea o viata mai buna, atat eu, cat si cei dragi. Am trait la tara, stiu ce presupune munca pamantului si faptul ca mi s-a oferit aceasta sansa, de a face rugby, de a avea o viata decenta si de a oferi celor dragi un viitor mai bun, m-au motivat suplimentar.
Cum a fost pentru tine anul competitional 2016-2017?
A fost un sezon foarte reusit, cel 2016-2017 pentru mine. Am jucat peste 1400 de minute la club, la Carcassonne, am avut 25 de meciuri dintre care 23 titular. Au fost meciurile cu Romania, meciuri importante pentru ca ne-au situat pe primul loc in Rugby Europe Championship, in plus a fost si titlul european. A fost un an fara accidentari pentru mine, ceea ce mi-a dat puterea de a juca si de a progresa, de a incerca sa ma autodepasesc meci de meci. In general viata de sportiv profesionist este foarte stricta, trebuie sa ai un trai cat mai echilibrat, orice exces punandu-si amprenta pe evolutia ta din teren.
Spune-mi si despre echipa nationala. Cum ai trait acest an alaturi de Stejari?
Am inceput prost in Rugby Europe Championship, cu un esec in fata Germaniei, a fost o palma dureroasa pentru noi, cu atat mai mult cu cat practic a fost si debutul campaniei de calificare la Cupa Mondiala din 2019 din Japonia. Ne-am revenit apoi si a urmat acea victorie frumoasa cu Georgia, victorie pentru care doresc sa ii felicit inca o data pe colegii mei, eu neputand sa vin la acel meci. Turneul din Japonia si Canada a fost o experienta extrem de frumoasa si de utila atat ca sportiv, cat si ca persoana. A fost incredibil sa vezi o alta cultura, sa vezi ce inseamna disciplina, organizare, per total a fost un turneu bun pentru noi, un turneu care s-a incheiat cu acea victorie frumoasa in fata Canadei. Dupa Cupa Mondiala din 2015, cand am invins Canada, ei ziceau ca a fost o intamplare, de aceea victoria obtinuta la ei acasa e cu atat mai importanta. Ma bucur ca am reusit sa aratam ca avem valoare si ca putem sa mai crestem, ceea ce am aratat si in meciurile din toamna.
Care ti s-a parut cel mai greu meci pe care l-ai jucat pentru Romania in 2017?
Cel cu Samoa. Am avut in fata jucatori cu experienta, masivi, foarte tehnici in gramezi, a fost un meci de contact, un meci in care ne-am luptat mult pe inaintare. A fost prima mea intalnire cu jucatorii din Samoa si intensitatea fizica a fost foarte mare.
Gramada continua sa fie punctul forte al echipei. Cum faci fata acestei presiuni?
Romania intotdeauna a fost o echipa care a jucat pe gramada, s-a vazut asta la toate Cupele Mondiale, unde practic la nivel de inaintare am jucat de la egal la egal cu marile echipe. Se incearca cresterea jocului pe treisferturi insa este destul de greu pentru ca este nevoie de jucatori care sa aiba aceasta tehnica, jucatori ce pot creste in meciuri puternice. Din ce vad SuperLiga e un campionat putrenic insa doar intre 2, 3 echipe pentru ca nu poti sa ai in competitie scoruri de 50 de puncte. Ma bucur sa vad ca cel putin la nivelul gramezii vin jucatori tineri cu mult potential, cum este Gordas, de exemplu, insa ca ei sa creasca au nevoie de multe minute in teren la meciuri tari, meciuri de nivel international. Daca nu joci, nu ai cum sa cresti in valoare. Au nevoie de o sansa, de incredere si ma bucur ca se pregatesc alaturi de noi si sunt gata tot timpul sa fie acolo, in teren, sa ne ia locul.
Te intrebam de presiunea care e pe gramada pentru ca toata lumea se asteapta ca voi sa dominati tot timpul gramada adversa…
Presiune este tot timpul. In Franta, aici la club, ni se spune ca gramada da ritmul de joc. Daca suntem dominati, batuti la nivelul gramezii, baloanele nu au cum sa ajunga la treisferturi, la fel in tuse. Daca ne facem jocul, troacarii vor avea viata mai usoara, pot face faze, pot crea jocul. In fiecare meci suntem obligati sa dam totul, rugbyul nu este un sport care se joaca cu jumatate de masura.
Ce obiective ai pentru anul 2018?
Sa fiu sanatos, atat eu, cat si familia pentru ca e foarte important sa ai liniste in casa. Apoi sa reusim sa ne calificam la Cupa Mondiala din Japonia, sa facem meciuri bune in Campionatul European, iar in ce priveste echipa de club sa reusim sa ne revenim si sa evitam retrogradarea.
Carcassonne este pe ultimul loc in ProD2, dupa un sezon 2016-2017 bun. Ce s-a intamplat?
La sfarsitul sezonului 2016-2017 au plecat 17 jucatori, fiind la final de contract si au venit 13 jucatori noi, plus 2, 3 jokeri medicali. S-a schimbat planul de joc, absolut totul. Am inceput cu un meci acasa, cu Massy, echipa care promovase in ProD2 si am luat 50 de puncte. A fost si vina noastra pentru ca am tratat meciul cu lejeritate, i-am luat de sus cum se spune. Practic acel meci ne-a pus plumb in picioare, ne-am revenit foarte greu si am ajuns sa avem 4 meciuri castigate din 17. Sanse matematice sunt sa evitam retrogradarea, trebuie sa nu mai facem pasi gresiti si sa fim concentrati pe ce avem de facut. Jucatori pe care ii avem au potential, au calitati trebuie numai sa ne legam noi ca echipa.
Vom incepe anul 2018 cu doua meciuri foarte importante in Rugby Europe Championship, cu Germania (la Cluj) si cu Spania (la Madrid), echipe care au crescut mult in ultimii ani. Cum vezi aceste partide?
Meciul cu Germania va fi unul extrem de interesant pentru ca trebuie sa ne luam revansa in fata lor si trebuie sa facem acest lucru frumos. Trebuie sa aratam ca meciul de anul trecut cu ei a fost o eroare pentru noi si sa corectam acest lucru. In ce priveste Spania, este o echipa pe care am invins-o greu la Bucuresti, trebuie sa ne asteptam la un meci dificil. Chiar vorbeam saptamana trecuta cu cativa jucatori iberici care evolueaza in ProD2 si imi spuneau ca dorinta lor pentru anul viitor e sa invinga Romania. Vor veni toti cei mai buni jucatori ai lor si vor intra in teren pentru o mare victorie. Insa ce este important e ca noi sa fim toti la echipa, sa fim apti si sa luam meciurile treptat, cu gandul la obiectivul final, Cupa Mondiala.
In luna iunie, Romania va face un turneu in Pacific in care va intalni si Fiji. Cum vezi acest meci?
Va fi un meci puternic. Eu nu am mai evoluat impotriva lor, insa toti i-am vazut jucand, mai mult, multi dintre jucatorii lor evolueaza in Franta, o parte sunt campioni olimpici cu echipa de sevens. Eu cred ca va fi o experienta frumoasa din care avem numai de castigat si de ce nu, sa facem o surpriza placuta.
Este Japonia 2019 un obiectiv pentru tine?
Da, imi doresc sa ajung la a doua Cupa Mondiala, sa fac parte din echipa Romaniei pentru competitia din Japonia. Este o oportunitate, o sansa pentru care ma voi lupta.
