Au cucerit primul titlu european la juniori din istoria rugby-ului românesc, ca după un an să-și apare titlul chiar la București. 2 generații, campioane europene de junori Roma 1972 și București 1973 se reîntâlnesc la București în cadrul unei gale speciale organizate de Federația Română de Rugby și Asociația Internaționalilor de Rugby din România. Evenimentul are loc pe 13 mai, ora 11:00, în sala de festivități a Stadionului Național de Rugby Arcul de Triumf.
„Trecutul este o parte importantă a prezentului și de aceea este bine să ne amintim performanțele care au stat la baza rugby-ului românesc. Este a treia întâlnire pe care o facem de-a lungul anilor, prima dată i-am zis chiar Trofeul Amintirilor, a fost o reunire frumoasă. Mă bucur că și acum toată lumea, bineînțeles dintre cei care mai sunt în viață, a răspuns pozitiv acestei inițiative și este un moment bun să ne întâlnim. De asemenea, este esențial să ne aducem aminte și de cei care nu mai sunt printre noi, să le aducem un omagiu. A fost o generație de excepție și în 1972 și în 1973, foarte mulți dintre juniorii campioni europeni de atunci ajungând să evolueze în echipa mare a României. Aceste titluri de campioni europeni au deschis o nouă perspectivă pentru rugbyul românesc, a adus o nouă percepție asupra școlii românești de antrenori și jucători. Tocmai de aceea este important să ne reamintim de acele momente, să retrăim multe din întâmplările care au stat în spatele acelor succese și de ce nu, să ne bucurăm încă o dată de ceea ce am reușit să realizăm, mai ales că este un an special, anul Cupei Mondiale de Rugby, unde vor juca și Stejarii”, a declarat Marin Ionescu, președintele AIRR, căpitan al echipei care a cucerit primul titlu european la juniori, în 1972.
Primul titlu european la juniori, Roma 1972
În 1972, România cucerea primul titlu de campioană europeană la seniori. În Italia, a avut loc Cupa Națiunilor FIRA, un turneu internațional de juniori, ajuns la ediția a IV-a, țările participante fiind Belgia, Cehoslovacia, Franța, Germania Federală, Italia, Maroc, România și Spania. În sferturile de finală România a învins Germania Federală cu 36-3 și s-a calificat în semifinale, unde a întâlnit Cehoslovacia, pe care a învins-o cu 37-0. În finala competiției, România a învins Spania, care trecuse, surprinzător, de Franța. Finala s-a jucat duminică, 2 aprilie, pe Stadionul Olimpico din Roma în prezența a 7.000 de spectatori.
În minutul 2, Dan Moraru deschide scorul, marcând un eseu, 4-0, spaniolii reduc scorul la 4-3, dintr-o lovitură de pedeapsă, ca românii să revină cu încă un eseu, prin Eugen Ștefan, Nicolae Martin transformă pentru 10-3, scorul pauzei. La reluarea jocului, ibericii marchează două încercări și preiau conducerea, 11-10. În minutul 75, Dumitru Alexandru readuce România în avantaj 13-11. Aproape de finalul jocului, Corneliu Scarlat pecetluiește victoria României, print-un nou eseu, 17-11, scor final.
Meciurile României:
Sferturi: România – RFG 36-3
Semifinale: România – Cehoslovacia 37-0
Finala: România – Spania 17-11 (10-3)
România – campioană europeană FIRA juniori 1972 – Roma
Componența echipei: Ștefan Ionescu, Mircea Paraschivescu, Vlad Costenco, Nicolae Ghiță, Teodor Mezaroș, Gheorghe Varga, Marin Ionescu (c), Florin Ioniță, Florin Atanasiu, Dan Moraru, Eugen Ștefan, Ion Zafiescu, Dumitru Alexandru, Nicolae Martin, Octavian Stoica, Romulus Moldovan, Pavel Bidirel, George Milcă, Răzvan Ciurea, Corneliu Scarlat.
Antrenori: prof. Nicolae Pădureanu, prof. Nicolae Vizitiu, Vasile Cișmaș (arbitru), antrenor Sergiu Weisselberg, Ion Stavrache (medic)
Titlul cu numărul doi în 1973, cucerit în fața fanilor pe Stadionul Giulești
Între 18-25 aprilie 1973, s-a disputat la București, ediția a V-a a Cupei FIRA, rezervată juniorilor sub 19 ani, la care au participat: Franța, Spania, Italia, Maroc, Cehoslovacia, Polonia, Germania Federală și România. Turneul s-a disputat pe două stadione din Capitală, Giulești și Progresul. Echipele au jucat prin tragere la sorți, România învingând Polonia 29-0 și calificându-se în semifinale, unde a trecut de Italia cu 9-6. Toate punctele partidei au fost realizate din lovituri de pedeapsă executate de fundașii celor două echipe, George Milca (3), respectiv Coletti (2), România aflându-se tot timpul la conducere:3-0, 6-3, 9-6.
Finala România – Franța s-a disputat duminică 15 aprilie, pe stadionul Giulești în prezența a peste 5000 de spectatori. Cocoșii veniseră la București după victoria în fața echipei similare a Țării Galilor, la Cardiff, cu 9-3. Meciul începe cu dominare franceză, însă în minutul 13 Dan Moraru reușește prima încercare a partidei, transformată de George Milca, 6-0. Francezii reduc ecartul, după ce Dennes transformă o lovitură de pedeapsă, 6-3, scorul pauzei. În partea secundă. Milca puntează dintr-o nouă penalitate, de la 35 m și duce scorul la 9-3, ca două minute mai târziu să rateze, milimetric, o lovitură de pedeapsă, trimițând balonul în bară. Scorul prinde proporții, după ce Nicolae Ghiță reușește o intercepție și după o cursă lungă înscrie eseu la colț, 13-3. Francezii revin în forță cu două eseuri consecutive, netransformate, dar strâng scorul la 13-11. Milca stabilește scorul final, 16-11, punctând dintr-o penalitate, iar România cucerește pentru a doua oară consecutiv titlul de campioană europeană de juniori.
Meciurile României:
Sferturi: România – Polonia 29-0
Semifinale: România – Italia 9-6
Finala: România – Franța 16-11 (6-3)
România – campioană europeană FIRA juniori 1973 – București
Componența echipei: Ion Silvestru, Dan Dumitrașcu, Gheorghe Oțetaru, Nicolae Ghiță (căpitan), Ștefan Bunduc, Nicolae Șișiu, Sorin Fuicu, Teodorin Tudose, Gheorghe Marin, Tudorel Grosu, Chenan Ebu, Corneliu Pop, Valentin Barba, Florin Atanasiu, Gheorghe Păduraru, George Milca, Ion Voicu, Valeriu Cantea, Anania Ștefan Tsadick, Mihai Holban, Dan Moraru, Bogdan Lazăr,
Antrenori: Nicolae Vizitiu, Traian Doiciu, Eduard Denischi (antrenor principal), Alexanduru Carnabel (antrenor), Doru Dinulescu (antrenor) Valeriu Irimescu (antrenor federal), Ion Stavrache (medic)
BIBLIOGRAFIE: Rugby – istorie românească, povestită de un grivițean, vol. 1 (1908-1982) de Traian Moldoveanu
