Asadar, finala turneului Super Rugby, editia 2013, sa va disputa intre „Chiefs” si „Brumbies”, desi, in mod paradoxal, niciuna dintre aceste doua echipe nu era considerata favorita in meciurile semifinalelor. Si totusi…In doua partide foarte echilibrate, „Chiefs” au invins pe „Crusaders”, 20-19, iar „Brumbies” pe „Bulls”, 26-23, calificandu-se, astfel, in finala turneului Super 15, care va avea loc, saptamana viitoare, la Hamilton, in Noua Zeelanda.
„Chiefs”-„Crusaders” 20-19 (3-9).
In ciuda faptului ca „Chiefs” erau detinatorii titlului si ca evoluau pe teren propriu, la Hamilton, ei nu porneau cu prima sansa in semifinala cu „Crusaders”. Motivele erau, in principal, doua:
In primul rand, „Crusaders” se prezentau intr-o evidenta crestere de forma, castigand, in mod autoritar, ultimele patru meciuri: 38-9 cu „Reds”, 25-19 cu „Hurricanes”, 43-15 cu „Chiefs”, 23-12 cu „Waratahs”. Aceasta cavalcada a „Cruciatilor” din Christchurch, si, in special, maniera in care i-au zdrobit pe „Reds”, marcand 4 eseuri fara a primi vreunul, ii recomandau pe Carter, Read si coechipierii lor drept marii favoriti in semifinala cu „Chiefs”.
In al doilea rand, de celalalta parte, echipa antrenata de Dave Rennie, desi a incheiat sezonul pe primul loc in „Conferinta” neo-zeelandeza, nu a etalat o forma convingatoare in etapele din urma, fiind invinsi, net, de catre Crusaders, 15-43, in etapa a 19-a a turneului.
Meciul de Waikato Stadium a inceput intr-un ritm intens cu atacuri in valuri ale gazdelor, dirijate de „uvertura” Aaron Cruden. Oaspetii au absorbit presiunea ofensiva exercitata de adversari si au raspuns cu aceeasi moneda: atacuri si contraatacuri rapide, bazandu-se, mai ales, pe Tom Taylor, Zac Guildford si Israel Dagg, trei jucatori rapizi, capabili sa penetreze aliniamentul defensiv al gazdelor.
Prima repriza s-a caracterizat printr-un joc in viteza, intens, cu eliberarea rapida a balonului din gramezi si aglomerari, deschideri ale liniei de treisferturi, atacuri desfasurate pe toata latimea terenului, si „contre” ofensive ale ambelor echipe. Defensiva, atat a gazdelor cat si a oaspetilor, a functionat, insa, foarte bine, asa incat niciuna dintre echipe nu a reusit sa inscrie vreun eseu.
Totusi, „Crusaders” au etalat o usoara superioritate, dominand tusa, castigand 5 baloane pe repunerile lui Hika Elliot, si dominand jocul la sol, reusind sa provoace nu mai putin de15 „turnovers”! Aceasta dominare le-a permis lui Read si colegilor sai sa atace mai mult, pastrand fluiditatea fazelor ofensive.
Rezultatul reprizei intai, 3-9, a fost stabilit de cei doi mijlocasi la deschidere, Dan Carter transformand trei lovituri de pedeapsa, in timp ce Aaron Cruden a reusit doar una.
Repriza a doua a insemnat cu totul altceva. „Chiefs” au echilibrat situatia in margine, alternand tusele scurte (foarte eficiente!) cu Brodie Retallick in prim-plan, cu tusele lungi, in care l-au folosit pe Craig Clarke drept „prinzator” principal reusind, in acelasi timp, sa se impuna in aglomerari.
„Chiefs” s-au apropiat la 6-9 in urma unei lovituri de pedeapsa transformate de Aaron Cruden. Apoi, in minutul 50, Craig Clarke, capitanul gazdelor, a ales o tusa la 5 metri in loc de o lovitura de pedeapsa, decizie care s-a dovedit a fi foarte potrivita. Castigand balonul, Chiefs au atacat continuu, iar aripa Lelia Masaga, intr-un moment de mare inspiratie, in loc sa atace lateral, asa dupa cum se asteptau adversarii sai si asa cum ar fi fost tentata sa procedeze o aripa de treisferturi, a schimbat directia atacului, strapungand centrul apararii oaspetilor si, scapand de placajele lui George Whitelock, Andy Ellis si Tom Taylor, a inscris primul eseu al meciului, care transformat fiind de Cruden, a permist gazdelor sa preia conducerea cu 13-9!
„Crusaders” au ripostat imediat printr-o supeba faza de atac realizata pe traseul Guildford-Ellis- Marshall-Crotty-Todd, placajele salvatoare ale lui Cruden, Messam si Ngatai impiedicand marcarea eseului. Oaspetii au lansat asalt dupa asalt, presand, cateva minute bune, chiar pe linia de but, dar apararea celor de la „Chiefs” s-a dovedit de netrecut. A fost o splendida secventa de atac-aparare in care rigoarea defensiva a stavilit inspiratia ofensiva.
Si a venit minutul 57 care a constituit, probabil, momentul decisiv al meciului. Un minut fatidic pentru” Crusaders”, pentru ca centrul Ryan Crotty a facut greseala sa lanseze o pasa lunga catre Sam Whitelock, fiind cu spatele la adversari, ceea ce l-a impiedicat sa il vada pe Aaron Cruden pandind interceptia. Cruden a jonglat balonul si a sprintat nestingherit inscriind cel de-al doilea eseul al campionilor.
Condusi cu 20-9, „Crusaders” nu au cedat si au reactionat rapid gratie eseului marcat de Israel Dagg la capatul unei actiuni individuale de toata frumusetea. Dan Carter a transformat eseul, iar cateva minute mai tarziu a transformat o lovitura de pedeapsa, oaspetii apropiindu-se la 19-20. Ultimele 10 minute au insemnat o inclestare formidabila, dar atacurile disperate ale „Cruciatilor” nu au putut schimba rezultatul final care a pecetluit victoria gazdelor cu 20-19.
Blue Bulls-ACT Brumbies 23-26 (11-16).
Ca si in prima semifinala, outsiderii au invins, performanta australienilor fiind cu atat mai merituoasa cu cat a fost obtinuta in deplasare.
La Pretoria, pe stadionul Loftus Versfeld, in fata a 50,000 de spectatori, australienii de la „Brumbies” au reusit sa ii invinga pe „Bulls”, 26-23, calificandu-se in finala turneului pentru prima data din 2004, anul cand l-au si castigat.
„Bulls”au avut un start mediocru in aceasta editie, dar erau considerati favoriti datorita celor opt victorii consecutive obtinute in ultimele noua etape. Dupa parerea mea, echipa antrenata de Frans Ludeke nu a jucat, niciun moment de-a lungul intregii competitii, la nivelul anilor trecuti. Cauza principala este, probabil, procesul de intinerire a echipei, in special la nivelul inaintarii. Meciul de la Pretoria a scos in evidenta slabiciuni neasteptate, de exemplu, la nivelul pilierilor. Ben Alexander si tanarul Scott Sio i-au dominat, in general, pe Deon Greyling si Werner Kruger.
In schimb, „Brumbies”, antrenati de Jake White, fostul selectioner al Africii de Sud, au demonstrat ca sunt cea mai in forma echipa australiana, repurtand o victorie absolut meritata.
Australienii au avut un start lansat, inscriind primul eseu in minutul 10, prin fundasul Jesse Mogg dupa o faza creata de aripa Henry Speight. Speight a „slalomat” printre Hougaard, Basson si Ralepelle, si placand fiind i-a oferit o pasa superba lui Mogg care a marcat cu usurinta. Cum Christina Leali’ifano transformase, deja, o lovitura de pedeapsa, oaspetii conduceau cu 10-0.
Gazdele au reusit un eseu prin centrul J.J Engelbrecht, reducand scorul la 5-10. Eseul lui Engelbrecht nu a schimbat, insa, prea mult situatia din teren, australienii fiind aceia care au continuat sa domine si sa controleze jocul. In mod oarecum suprinzator, gramada australiana si-a dominat rivala, pilierii sud-africani, si, in special, Deon Greyling suferind vizibil in gramezile ordonate. Steyn si Leali’ifano au mai transformat fiecare cate doua lovituri de pedeapsa, asa incat scorul la pauza a fost 16-11 in favoarea oaspetilor.
Repriza a doua a inceput cu atacuri in tromba ale sud-africanilor, care s-au aflat foarte aproape de eseu, prin Grant Hattingh, dar veteranul George Smith a avut o interventie decisiva salvand un eseu clar. Australienii au construit mai mult, atacand des cu linia de treisferturi, in timp ce gazdele s-au bazat pe loviturile de picior ale lui Morne Steyn pentru a muta jocul cat mai aproape de „22”-ul advers. Tactica le-a reusit, pana la un
punct, Steyn profitand de greselile oaspetilor si transformand patru lovituri de pedeapsa. „Bulls” au preluat conducerea, pentru prima data, in minutul 60, iar in minutul 75 scorul era 23-19 in favoarea gazdelor. Este interesant de observat ca in ultimul sfert de ora, Dewald Potgieter, capitanul gazdelor, a renuntat sa incerce transformarea a trei lovituri de pedeapsa cu speranta ca, retinand posesia balonului, echipa sa va reusi sa marcheze un eseu decisiv.
Planul sau nu a avut, insa, sorti de izbanda, Potgieter si ai sai nu au marcat eseul desprinderii, australienii, la randul lor, nu au cedat, au atacat continuu, iar in minutul 78, „uvertura” Matt To’omua a”spart” defensiva gazdelor pasandu-i decisiv centrului Tevita Kuridrani care a marcat eseul victoriei. 26-23 pentru „Brumbies” si o satisfactie enorma pentru australieni si pentru Jake White, antrenorul lor sud-african!
Eugen Cionga
Toronto
